La câteva ore după ce a depus jurământul de învestire în funcție, pe 20 ianuarie, președintele SUA Donald Trump a anunțat o serie de ordonanțe executive și politici pentru a stimula producția de petrol și gaze, a anula protecțiile de mediu, a retrage SUA din Acordul de la Paris privind clima și a desființa inițiativele de justiție ambientală implementate de fostul președinte Joe Biden.
Trump a numit schimbările climatice o „farsă” și a desemnat executivi din industria petrolului și sceptici ai schimbărilor climatice în cabinetul său. Acțiunile sale din prima zi reprezintă o remodelare completă a agendei climatice a țării și stabilesc tonul pentru abordarea administrației sale privind energia și mediul în următorii patru ani.
„Să forăm, fraților, să forăm”
Printre cele mai semnificative acțiuni întreprinse de Trump a fost declararea unei „urgențe energetice,” pe care a prezentat-o ca parte a efortului său de a controla inflația și de a reduce costul vieții. El a promis să „utilizeze toate resursele necesare pentru a construi infrastructura critică,” o mișcare fără precedent care ar putea acorda Casei Albe o autoritate sporită pentru a extinde producția de combustibili fosili.
De asemenea, a semnat o ordonanță executivă „pentru a încuraja explorarea și producția de energie pe terenuri și ape federale, inclusiv pe Platoul Continental Exterior,” precum și o alta pentru accelerarea procesului de autorizare și concesionare în Alaska, inclusiv în Refugiul Național de Faună Sălbatică Arctică.
„Vom avea cea mai mare cantitate de petrol și gaze dintre toate țările de pe Pământ și le vom folosi,” a declarat Trump în discursul său inaugural. „Vom fora, fraților, vom fora (n.r a fora – a săpa găuri de sondă în vederea cercetării structurilor geologice, a explorării sau a exploatării unor zăcăminte de substanțe minerale utile).”
Rezerva strategică de petrol a SUA poate stoca 714 milioane de barili de țiței, dar în prezent deține aproximativ 395 de milioane. Sub administrația sa, a spus el, rezerva va fi „umplută din nou până la refuz.” De asemenea, a afirmat că țara va exporta energie „în întreaga lume.”
„Vom fi din nou o națiune bogată,” a spus el, stând în interiorul Rotondei Capitoliului, „și acest aur lichid de sub picioarele noastre ne va ajuta.”
Richard Klein, cercetător principal la Institutul de Mediu din Stockholm, o organizație internațională nonprofit, a subliniat că companiile de combustibili fosili au extras cantități record de petrol și gaze în timpul administrației Biden. Chiar dacă este posibil din punct de vedere tehnologic să se crească și mai mult producția, nu este clar dacă acest lucru va reduce prețurile.
Dan Kammen, profesor de energie la Universitatea California, Berkeley, a declarat că este o „falsitate directă” să se susțină că intensificarea extracției de combustibili fosili ar reduce inflația. El a fost de acord că SUA ar trebui să declare o urgență energetică națională — dar din motive exact opuse celor avute în vedere de Trump. „Trebuie să trecem rapid la energia curată, să investim în companii noi din întreaga SUA,” a spus Kammen pentru Grist.
Retragerea din Acordul de la Paris (din nou)
Trump și-a îndeplinit promisiunea de a retrage din nou SUA din Acordul de la Paris din 2015, pactul ONU semnat de 195 de țări pentru a limita încălzirea globală, pe care noul președinte l-a descris luni drept o „înșelătorie.” Pe lângă semnarea unei ordonanțe executive prin care SUA părăsesc acordul — intitulată Punând America pe primul loc în acordurile internaționale de mediu — Trump a semnat și o scrisoare către Națiunile Unite pentru a iniția procesul de retragere. Conform regulilor care guvernează acordul, retragerea va dura un an pentru a fi finalizată, ceea ce înseamnă că negociatorii americani vor participa la următoarea rundă de discuții din Brazilia, la sfârșitul anului. Totuși, până în aceeași perioadă a anului viitor, SUA ar putea să se alăture Iranului, Libiei și Yemenului ca fiind singurele națiuni care nu fac parte din acord.
„Pur și simplu nu are sens ca Statele Unite să renunțe voluntar la influența politică și să rateze oportunitățile de a modela piața emergentă a energiei verzi,” a spus Ani Dasgupta, președintele și CEO-ul organizației nonprofit World Resources Institute, într-o declarație.
Doar 2 din 10 americani susțin retragerea din Acordul de la Paris, conform unui sondaj realizat de Associated Press.
Anunțul lui Trump a venit la doar 10 zile după ce Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a declarat că 2024 este cel mai fierbinte an înregistrat vreodată pe Pământ, marcat de valuri de căldură mortale, incendii și inundații în întreaga lume. Experții spun că lucrurile se vor înrăutăți dacă SUA și alte țări nu vor face mai mult pentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră.
„O mare parte din țesutul vieții pe Pământ este în pericol,” au scris oamenii de știință în domeniul climei în octombrie anul trecut. Ei au observat atunci, chiar înainte de alegerea lui Trump, că politicile globale erau de așteptat să ducă la o creștere a temperaturilor cu 2,7 grade Celsius (6,9 grade Fahrenheit) până în 2100. O analiză realizată de Carbon Brief a estimat că un al doilea mandat al administrației Trump ar duce la o creștere suplimentară de 4 miliarde de tone metrice de poluare climatică, anulând toate economiile de emisii obținute din implementarea globală a tehnologiilor de energie curată din ultimii cinci ani — de două ori.
Schimbarea direcției în privința vehiculelor electrice
Trump a luat măsuri pentru a revoca „mandatul vehiculelor electrice,” în conformitate cu promisiunea sa de campanie de a sprijini lucrătorii din industria auto.
„Cu alte cuvinte, veți putea cumpăra vehiculul dorit,” a spus el în discursul său inaugural — deși nu există niciun mandat național care să impună vânzarea vehiculelor electrice, iar consumatorii sunt liberi să achiziționeze orice vehicul doresc. Administrația Biden a promovat tehnologia prin adoptarea unor reguli care limitează treptat poluarea emisiilor pentru ca vehiculele electrice să reprezinte majoritatea automobilelor vândute până în 2032. Sub administrația Biden, SUA au introdus, de asemenea, un credit fiscal de 7.500 de dolari pentru achiziționarea de vehicule electrice fabricate pe plan intern și au planificat să aloce aproximativ 7,5 miliarde de dolari pentru construirea infrastructurii de încărcare la nivel național.
„Anularea stimulentelor pentru construcția de vehicule electrice în SUA va costa locuri de muncă și va crește prețul călătoriilor. Alimentarea unui vehicul electric costă între o treime și jumătate din cât costă conducerea pe benzină, ca să nu mai vorbim de beneficiile pentru reducerea poluării aerului. În cele din urmă, pentru a reduce prețul energiei pentru consumatorii americani, trebuie să diversificăm sursele de energie pe care le folosim și să ne asigurăm că acestea sunt curate, accesibile și fiabile,” a spus Costa Samaras, profesor de inginerie civilă și de mediu la Universitatea Carnegie Mellon, care a fost lider politic în administrația Biden.
Anularea inițiativelor de justiție ambientală
Trump a semnat o singură ordonanță executivă care anulează aproape 80 de inițiative ale administrației Biden, inclusiv o directivă pentru agențiile federale de a încorpora justiția ambientală în misiunile lor. Politica din era Biden proteja comunitățile împovărate de poluare și îndemna agențiile să colaboreze mai strâns cu acestea.
Această mișcare a făcut parte dintr-un efort mai amplu pe care Trump l-a descris ca o încercare de a crea o „societate fără prejudecăți de rasă,” oprind guvernul să „încerce să introducă rasă și gen în fiecare aspect al vieții publice și private.” Klein a spus că obiectivul este „jenant.” Kammen a declarat că este o „greșeală uriașă” să se îndepărteze de prioritățile legate de justiția ambientală.
Blocarea energiei eoliene noi
Trump a interzis oficial noile concesiuni pentru parcurile eoliene offshore și va revizui procesul de autorizare federală pentru proiectele eoliene, respectându-și promisiunea de a „opri concesiunile pentru fermele eoliene masive care degradează peisajele naturale și nu servesc consumatorii americani de energie.” Această decizie este probabil să întâmpine rezistență chiar din partea membrilor propriului său partid. Cele mai importante patru state pentru producția de energie eoliană — Texas, Iowa, Oklahoma și Kansas — sunt state conservatoare și este puțin probabil să accepte această măsură. Chiar și alegerea lui Trump pentru funcția de secretar de Interne, Doug Burgum, a refuzat să respingă energia eoliană în timpul unei audieri săptămâna trecută, spunând că va urma o strategie energetică „de tip toate opțiunile disponibile.”
Mulți lideri politici statali și locali, inclusiv membrii coaliției climatice America Is All In, formată din lideri guvernamentali și companii din toate cele 50 de state, au promis să continue acțiunile climatice în absența unei conduceri federale.
„Indiferent de acțiunile guvernului federal, primarii nu renunță la angajamentul nostru față de Acordul de la Paris,” a declarat primarul din Phoenix, Kate Gallego, într-o declarație. „Alegătorii noștri se așteaptă ca noi să facem față momentului și să oferim soluții semnificative.”
