Un autoturism produce zilnic, în medie, aproximativ 9 kg de CO2 – unul dintre principalele gaze cu efect de seră care agravează criza climatică – precum și o cantitate semnificativă de substanțe nocive.
Alături de CO2, în atmosferă ajung și dioxid de carbon, aldehide și oxizi de azot. Oamenii inhalează aceste gaze toxice și particule aerosolice, ceea ce duce la boli pulmonare precum bronșita, astmul și cancerul pulmonar.
Transportul electric este considerat o alternativă mai ecologică: mașinile electrice produc, în medie, cu 50% mai puține emisii de gaze cu efect de seră decât cele cu motor cu ardere internă. Totuși, ecologiștii subliniază că acestea au propriile lor dezavantaje.
Analizăm dacă mașinile electrice sunt într-adevăr mai ecologice decât cele pe benzină sau motorină și care sunt succesele Republicii Moldova în acest domeniu.
De ce transportul electric nu a devenit popular din start?
Primul care a pus în mișcare un vehicul folosind un motor electric construit manual a fost fizicianul maghiar Ányos Jedlik. Versiunea sa de vehicul electric a apărut în 1826, înainte de inventarea motorului cu ardere internă. În secolul al XIX-lea, inginerii au continuat să dezvolte transportul electric: în 1841, un vehicul electric a fost echipat cu un motor complet funcțional, iar în 1899 a atins o viteză de 100 km/h. Totuși, până în secolul al XX-lea, vehiculele alimentate cu combustibili fosili au devenit dominante, deoarece încărcarea mașinilor electrice era complicată, producția lor costisitoare, iar majoritatea modelelor nu depășeau viteza de 35 km/h, informează Kedr.
Interesul pentru vehiculele electrice a renăscut la începutul secolului XXI. În 2008, Tesla Motors, o companie auto americană, a lansat modelul Tesla Roadster. Acesta a fost primul vehicul electric care a concurat cu mașinile cu motor cu ardere internă în ceea ce privește accelerația și viteza maximă. Popularitatea acestor vehicule a crescut pe fondul scumpirii petrolului și al preocupărilor legate de emisiile de gaze generate de transport.
Miracolul Energetic al Norvegiei
Cercetătorii de la Bloomberg estimează că piața globală a vehiculelor electrice va crește cu 21% în 2024. Conform previziunilor Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), în acest an, cota vânzărilor de mașini electrice ar putea ajunge la 45% în China, 25% în Europa și 11% în Statele Unite. În prezent, China este noul lider în vânzările de vehicule electrice. În ultimul trimestru al anului 2023, gigantul chinez BYD a vândut 526.400 de vehicule electrice, depășind Tesla, care a comercializat 484.500 de unități în aceeași perioadă.
Dar liderul în tranziția către mașinile electrice nu sunt Statele Unite și nici China. Cel mai mare succes în acest domeniu l-a avut Norvegia.
Dacă în 2014 cota vehiculelor electrice în vânzările de modele noi era de doar 1%, astăzi aceasta a ajuns la un record de 92,1%.
În următoarele șase luni, țara va deveni prima din lume în care numărul mașinilor electrice va depăși numărul celor cu motoare pe benzină. Iar până în 2025, Norvegia dorește să impună o interdicție totală asupra vânzării de mașini noi pe benzină sau motorină.
Unul dintre motivele tranziției rapide a Norvegiei este infrastructura convenabilă pentru vehiculele electrice, care permite încărcarea rapidă a mașinilor pe timpul nopții. Aproape 90% dintre proprietarii de mașini electrice au stații de încărcare proprii, iar în Norvegia există aproximativ 100.000 de stații publice de încărcare. Una dintre ele este considerată cea mai mare stație de încărcare din lume pentru toate tipurile de vehicule electrice moderne.
Pentru a atrage cumpărători, guvernul norvegian a scutit parțial mașinile electrice de taxele de achiziție, ceea ce a redus prețul acestora cu aproximativ 27.000 de dolari. Proprietarilor de mașini electrice deja achiziționate până în 2017 li s-a permis să nu plătească taxe rutiere, taxe de parcare și taxe de traversare cu feribotul. Beneficiile pentru proprietarii de vehicule electrice au costat bugetul norvegian cel puțin 4 trilioane de dolari.
Așa cum recunoaște Institutul de Cercetări Economice IFO, tranziția la vehicule electrice este ecologic eficientă doar atunci când energia pentru acestea provine din surse fără carbon. În Norvegia, până la 99% din energia pentru vehiculele electrice provine din hidrocentrale, ceea ce reduce parțial daunele ecologice cauzate de producția de baterii pentru mașinile electrice.
Se termină bateria
Producerea bateriilor pentru vehiculele electrice necesită multe resurse. În funcție de tipul de acumulator, sunt necesari diferite metale – în principal litiu, cobalt și nichel.
Pentru a obține 8 kg de litiu necesari unui acumulator, trebuie să fie procesate două tone de minereu și să fie evaporate 15,2 tone de apă. Cobaltul este extras manual în Republica Congo. În minele de cobalt se găsește mult praf, care se depune în plămânii lucrătorilor și provoacă dezvoltarea bolilor mortale. În 2019, Tesla a fost acționată în judecată pentru a compensa daunele aduse copiilor mineri, cauzate de munca grea. Aceștia câștigă aproximativ 2-3 dolari pe zi.
Un alt efect negativ este defrișarea pădurilor africane pentru construcția de noi mine de nichel și litiu. O echipă de cercetători din Germania, Statele Unite, Sierra Leone și Coasta de Fildeș a demonstrat că, în Africa de Vest, extracția metalelor ar putea afecta habitatul a 180.000 de maimuțe: cimpanzei obișnuiți, bonobo și gorile din vest și est. Aceasta reprezintă aproximativ un sfert din populațiile de maimuțe de pe continentul african. De asemenea, ecologiștii atrag atenția asupra amprentei de carbon a bateriilor – producția acestora contribuie cu aproximativ 15% din emisiile de CO₂ pe care vehiculul le emite pe parcursul ciclului său de viață. Totuși, așa cum au subliniat experții intervievați de „Kedr”, durata de viață a unei baterii moderne este de la 300.000 la 500.000 km – o performanță pe care nu o atinge orice motor cu ardere internă. Prin urmare, mașinile electrice sunt, totuși, mai sigure din punct de vedere ecologic și, în plus, după uzură, bateriile pot fi trimise la reciclare.
- Ce se întâmplă dacă nu reciclezi bateria?
- Dacă bateriile nu sunt reciclate, substanțele toxice din compoziția lor pot ajunge în mediu și în organismul uman. Cu toate acestea, așa cum a menționat un expert în domeniul energiei, o catastrofă din cauza unei baterii ajunse la groapa de gunoi nu este de așteptat. Riscurile sunt comparabile cu cele ale unei eliminări incorecte a laptopurilor, televizoarelor și altor echipamente electrice.
- Deși unele substanțe eliberate din bateriile vechi pot fi potențial periculoase. De exemplu, sărurile de litiu pot irita organele respiratorii și ochii, iar ionii de fluor pot provoca disfuncții ale sistemului nervos, cardiovascular și ale rinichilor.
„Pe piețele dezvoltate de vehicule electrice, cum ar fi în China, deja există fabrici de reciclare profundă a elementelor uzate. Aceste fabrici sunt capabile să refolosească până la 90% din materiale. În Rusia, însă, reciclarea profundă încă nu este dezvoltată, deoarece parcul de vehicule electrice este destul de tânăr. Chiar și așa, vehiculele electrice dăunează mult mai puțin mediului decât mașinile cu motoare cu ardere internă”, a explicat Evgheni Gorbačev, directorul general al centrului auto de vânzare a transportului electric „Energie curată”.
Potrivit prognozelor experților, atingerea unei reciclări 100% a bateriilor până în 2040 va permite satisfacerea a până la 25% din necesitățile producătorilor de vehicule electrice de litiu și până la 35% din necesitățile de cobalt și nichel. Există deja soluții alternative: Nissan și Volkswagen folosesc baterii vechi de la vehicule electrice pentru alimentarea sistemelor și echipamentelor din propriile fabrici, iar BMW le adună pentru a construi un depozit de energie complet. Depozitul de energie sub egida BMW ajută la stabilizarea rețelelor în timpul cererii de vârf.
Un mod similar de utilizare a bateriilor a fost inventat de compania germană WEMAG. Începând din 2018, aceasta folosește baterii vechi de la vehicule electrice pentru a stoca excesul de energie de la turbinele eoliene și panourile solare. În prezent, o astfel de stație de energie funcționează în orașul german Schwerin. Puterea sa este de 10 MW, iar anul acesta va crește la 14 MW. Aceasta va permite alimentarea a până la 7.000 de gospodării cu energie electrică.
Cum stă Republica Moldova la acest capitol?
Ponderea transportului energetic eficient în Republica Moldova înregistrează un trend de creștere, în ultimii 7 ani. Conform datelor procesate de către Centrul Național pentru Energie Durabilă în baza informațiilor oferite de către Agenția Servicii Publice, în perioada 2018 – iulie 2024, în Republica Moldova au fost înregistrate peste 41 mii de autoturisme electrice și de tip hibrid.
Deși ponderea vehiculelor electrice și de tip hibrid din numărul total de autoturisme înregistrate în Republica Moldova este destul de mică, aproximativ 4 %, există un trend pozitiv de percepere la nivel național privind importanța reducerii consumului de energie în transport, fapt demonstrat prin înregistrarea unui număr tot mai mare de mijloace de transport electric și de tip hibrid atât de către persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, cu excepția transportului electric public.
După tipul de tehnologie utilizată, 3829 de automobile înmatriculate în ultimii 7 ani sunt electrice și 37 744 sunt de tip hibrid. Din totalul de 3 829 de automobile electrice, 2 849 de automobile electrice sunt deținute de persoane fizice, iar 980 de către persoane juridice, numărul fiind de 3 ori mai mare în cazul persoanelor fizice. Ce ține de automobile de tip hibrid, 33 415 de automobile de tip hibrid sunt deținute de persoane fizice, iar 4 329 de către persoane juridice, de circa 8 ori mai multe în cazul persoanelor fizice, tehnologia hibrid fiind tot mai populară.
