Am vrut să vedem cine, dintre cei 11 candidați la funcția de președinte al țării, va pune prioritate pe problemele de mediu, în cazul în care va deveni șef de stat. Așa că EcoPulse a analizat programele electorale ale tuturor candidaților înscriși în cursa pentru alegerile din 20 octombrie 2024. Care sunt problemele de mediu cele mai abordate de concurenți, cine sunt candidații care nu au inclus nicio prioritate verde în programele sale electorale, dar și cine promovează soluții neprietenoase mediului, aflați în articol.
Acest articol nu conține publicitate electorală.
Menționăm că niciun candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova nu a renunțat în campania la ziarele și pliantele electorale, care în majoritatea cazurilor ajung deșeuri.
Chicu a dedicat o rubrică separată pentru biodiversitate
Ministru în Guvernul PDM, consilier al ex-președintelui Igor Dodon, prim-ministru, iar acum – lider de partid. Vorbim despre Ion Chicu, candidatul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei la fotoliul de șef al statului. În programul său electoral a dedicat o rubrică separată pentru biodiversitate.
Chicu invocă importanța acestui domeniu prin articolul 37 din Constituția Republicii Moldova, potrivit căruia ,,fiecare om are dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viaţă şi sănătate, precum şi la produse alimentare şi obiecte de uz casnic inofensive”.
Astfel, candidatul PDCM promite că va lansa Programul național de sporire a suprafețelor agricole irigate, cu ajutorul căruia va ajunge la un nivel de 15% până în anul 2030. Totodată, este menționat că împădurirea țării va fi o prioritate, iar anual vor fi sădiți copaci pe 15 mii de hectare.
De asemenea, Chicu promite că va dezvolta infrastructura de management al deșeurilor menajere și să revizuiască principiile de exploatare și transport a resurselor naturale. Mai mult, acesta ia în calcul și asuprirea pedepselor pentru cei care prejudiciază mediul. Câte din aceste promisiuni ar putea fi realizate și, într-adevăr, sunt o prioritate – nu cunoaștem.
Sandu și Usatîi, printre altele, au inclus și câte o promisiune verde
Maia Sandu candidează pentru al doilea mandat de președinte, fiind susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune politică pe care a înființat-o în anul 2016.
Sub egida sa a fost lansat Programul național de extindere și reabilitare a pădurilor, care presupune împădurirea a 145 000 de hectare de teren în următorii 10 ani. Totuși, singura promisiune verde a Maiei Sandu, anunțată în programul său electoral, ține de finalizarea, până în 2028, a infrastructurii necesare ,,pentru gestionarea deșeurilor în Sud, Centru și Nord”.
Renato Usatîi este candidatul PP „Partidul Nostru” la funcția de președinte al Republicii Moldova. Numele lui se va regăsi pe poziția a treia în buletinul de vot la scrutinul din 20 octombrie 2024.
Dacă la la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 blocul electoral „Renato Usatîi” a delegat o rubrică separată pentru problemele ecologice, în acest scrutin prioritățile pentru potențialul său mandat au fost împărțite diferit. Totuși, Renato Usatîi promite că dacă va accede în funcție va crea compania de stat ,,Servicii de apă și canalizare”, dar cum mai exact va funcția și dacă va fi luată în calcul legislația mediului nu este menționat.
Năstase și Țîcu: Tranziția la energie verde
Fostul lider al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase care, în 2016 și 2020, a mai pretins la funcția de președinte, candidează de această dată independent. Acesta își propune, dacă va ajunge șef de stat, să consolideze securitatea energetică a țării prin investirea în proiecte de energie regenerabilă.
Despre tranziția la energie verde a menționat în programul său electoral și Octavian Țîcu, candidatul Blocului electoral „Împreună”. Acesta promite că va crea ,,condiţii pentru atragerea investiţiilor în energia verde prin crearea pieţei de energie şi dezvoltarea conexiunilor cu reţelele electrice ale ţărilor vecine”. Totodată, Țîcu și-a propus să introducă și taxe suplimentare pentru ,,cei care poluează”.
Vom avea agricultură ecologică?
Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), este primul candidat în buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Programul electoral al acestuia are trei priorități de bază, printre care nu se regăsesc probleme de mediu. Cu toate că a vorbit despre ce urmează să întreprindă ,,pentru reabilitarea sectorului agroalimentar”, nu a fost menționat pași concreți în acest sens.
Ex-premierul Vasile Tarlev candidează pentru prima dată la funcția de președinte al țării din partea Partidului pentru Viitorul Moldovei și are susținerea comuniștilor. Potrivit jurnaliștilor de la CU SENS, Tarlev este cel de-al doilea candidat la prezidențiale, susținut de Ilan Șor și, implicit, de Kremlin. În programul său electoral, Tarlev promite ,,modernizarea agriculturii”, fără să ofere alte detalii.
Practicile de greenwashing ale candidaților
Victoria Furtună candidează independent la funcția de președinte al Republicii Moldova, însă potrivit unei investigații, ar fi unul dintre candidații susținuți de politicianul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare pentru implicare în furtul miliardului.
Victoria Furtună își propune, în cazul în care va accede în funcție, să implementeze Planul de industrializare al Republicii Moldova, la scrierea căruia ar fi fost luate în calcul și ,,standartele ecologice” ale țării. Planul constă în aducerea în leasing a 1508 de fabrici și uzine pe tot teritoriul Moldovei. Studiile internaționale dovedesc că o țară industrializată este o țară cu un procent de poluare mai mare. Mai mult, cel mai mare semn de întrebare trezesc specialitățile acestor fabrici și uzine. De exemplu, în program sunt menționate stații de reciclare a azbestului (n.r – foi de ardezie), betonului uleilor tehnice și chiar stație de ardere a deșeurilor. Totuși, să nu uităm că multe dintre promisiunile candidaților nu le este sortit să fie îndeplinite.
Fosta jurnalistă Natalia Morari la fel candidează independent la șefia statului. Numele ei se va regăsi pe ultima poziție în buletinul de vot la scrutinul din 20 octombrie 2024. În programul său electoral, Morari promite o companie agricolă care, ,,se va ocupa de furnizarea de partide mari de îngrășăminte, combustibil, pesticide și va dezvolta și comanda construcția de sisteme de irigații și centre de logistică și sortare”. De-a lungul timpului, în repetate rânduri, a fost dovedită nocivitatea pesticidelor și a îngrășămintelor. De exemplu, studiul realizat de Frontiers in Cancer Control and Society demonstrează că pesticidele utilizate în agricultură cresc riscul mai multor tipuri de cancer, printre care leucemie, limfom non-Hodgkin, cancer de vezică urinară, colon, plămâni și pancreas.
Problemele de mediu, uitate de unii candidați
După o carieră în diplomație, s-a stabilit în Canada, unde s-a angajat în conducerea unei companii specializate pe energia verde. Vorbim despre ex-ministrul de Externe, Tudor Ulianovschi, candidat independent, care nu și-a propus să includă problemele de mediu drept o prioritate pentru potențialul său mandat de președinte.
Nici Irina Vlah, fosta guvernatoare a Autonomiei Găgăuze, care candidează independent, nu abordează drept o prioritate problemele de mediu. În programul său electoral sunt incluse drept priorități: pacea, lupta cu corupția, justiția independentă și stoparea crizei demografice.
