luni, ianuarie 27, 2025
AcasăExplicămTemutul țânțar tigru asiatic: Cum arată, simptomele infecțiilor și metode de protecție

Temutul țânțar tigru asiatic: Cum arată, simptomele infecțiilor și metode de protecție

O specie invazivă de țânțar, cunoscută sub numele de țânțarul tigru asiatic, a colonizat deja 16 țări din Uniunea Europeană, inclusiv și țara vecină – România. Țânțarul transmite agenți patogeni, precum virusul Dengue și West Nile. Specialiștii din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) informează că înțepăturile pot fi prevenite. În acest context, moldovenii sunt îndemnați să dea dovadă de prudență și să respecte recomandările.

Țânțarul tigru asiatic poate fi identificat prin dungile sale distincte alb-negru de pe corp și picioare, precum și printr-o linie albă pe spate care se întinde de la cap până în zona centrală.

Potrivit specialiștilor, specia de țânțar circulă deja în următoarele țări: Suedia, Germania, Țările de Jos, Belgia, Austria, Franța, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Croația, Portugalia, Spania, România, Grecia, Italia și Malta.

Cât de periculos este țânțarul tigru?

Pe lângă disconfortul apărut în urma înțepăturii care poate provoca iritație ușoară, până la inflamație intensă, acești țânțari mai pot transmite omului boli virale deosebit de grave, precumfebra Denga, febra galbenă, febra Zika, virusul West Nile, encefalita ecvină.

Debutul acestor maladii este asemănător gripei, dar poate avea o evoluție gravă, în unele cazuri – fatală. În ultimul deceniu, în Republica Moldova au fost înregistrate patru cazuri de import de febra Denga și un caz de infecție cu virusul West Nile, în anul 2019.

Ar trebui să ne facem griji că ne vom îmbolnăvi de afecțiuni care până acum erau considerate exotice? „Nu este un pericol imediat”, a răspuns dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, pentru Adevărul.

Principalul rezervor de infecție pentru flavivirusul ce generează Dengue este omul. Virusul a fost depistat și la animale în următoarea ordine: lilieci (10.1%), maimuțe (27.3%), păsări (11%), bovine (4.1%), câini (1.6%), cai (5.1%), porci (34.1%), rozătoare (3.5%), animale marsupiale (13%) alte animale de talie mică (7.3%). După cum se vede teoretic e posibilă și transmiterea de la animal, dar rezervorul principal de infecție este omul! Deci prezenta țânțarului tigru este un semnal de alarmă, dar în absența omului ca rezervor de infecție sau a altor surse, nu reprezintă un pericol imediat pentru această infecție! Asta NU înseamnă că măsurile de asanare și toate celelalte măsuri pentru limitarea răspândirii țânțarilor tigru sau din alte specii nu trebuiesc luate, pentru că țânțarul devine infecțios în 8-12 zile după ce a consumat sânge infectat și rămâne infecțios pentru restul vieții. O singură înțepătură de țânțar este suficientă pentru transmiterea Dengue”, a explicat medicul epidemiolog.

Simptomele febrei Dengue

Boala dengue debutează cu simptome similare gripei, dar se poate agrava, devenind potențial fatală. Denumită și ,,febra oaselor rupte”, dengue are trei faze: febrilă, critică și de recuperare. Faza febrilă durează până la șapte zile, cu febră înaltă, disconfort general, erupție cutanată și dureri de cap. Faza critică, între a treia și a șaptea zi, poate include vărsături, edem, dureri abdominale intense, iritabilitate și sângerări, necesită consultație medicală urgentă. Faza de recuperare începe între a șaptea și a zecea zi, când simptomele severe scad și pacientul revine treptat la normal.

Directorul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Andrea Ammon, a avertizat „Europa vede deja cum schimbările climatice creează condiții mai favorabile pentru ca țânțarii invazivi să se răspândească în zone anterior neafectate și să infecteze mai mulți oameni cu boli precum dengue”.  

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), febra dengue este endemică în peste 100 de țări, cu peste șase milioane de cazuri și 7.000 de decese raportate anul trecut. Cele mai afectate țări includ Bangladesh, Malaezia, Thailanda și Vietnam.

Simptomele virusului West Nile

Virusul West Nile lasă de obicei nevătămate persoanele tinere și sănătoase. Doar 1 din 5 oameni care sunt infectați dezvoltă simptome, care pot include febră, dureri de cap, dureri articulare, diaree și alte semne de boală care seamănă adesea cu gripa. 

Nu există leac pentru virusul West Nile. Sistemul imunitar trebuie să lupte singur. De aceea, persoanele în vârstă și cei cu afecțiuni preexistente, cum ar fi cancerul, diabetul și bolile de rinichi, prezintă un risc mult mai mare de a dezvolta forma severă a bolii. La fel sunt și beneficiarii de transplant de organe, care iau imunosupresoare toată viața pentru a se asigura că organismul nu respinge organul.  

Aproximativ 1 din 150 de persoane care suferă de West Nile dezvoltă cea mai gravă formă a bolii, în care virusul atacă sistemul nervos central. Pentru 10% dintre acești pacienți, inclusiv Parravani, encefalita sau meningita, umflarea țesuturilor din jurul creierului și, respectiv, măduvei spinării, duce la moarte.

Deoarece doar o cincime din persoanele infectate dezvoltă forma severă, nu este posibil de a stabili impactul acestui virus, informează Grist.

Virusul Zika: Cum recunosti primele simptome

Simptomele infecției cu virusul Zika includ febra ușoară, erupții cutanate, dureri articulare si conjunctivita (inflamația ochilor). De obicei, simptomele sunt ușoare și se rezolva de la sine într-un interval de câteva zile pana la o săptămână.

Cum să ne protejăm de înțepăturile de țânțari?

Specialiștii din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) vin cu următoarele recomandări:

  • purtarea îmbrăcămintei cu mâneci lungi, pantaloni lungi și ciorapi, mai ales seara și dimineața, în zilele înnourate;
  • evitarea locurilor cu un număr mare de ţânţari (ecosisteme umbrite și umede, inclusiv și din apropierea bazinelor acvatice), minimalizarea plimbărilor în timpul nocturn;
  • utilizarea substanțelor chimice repelente (creme, spray-uri care resping insectele) la aflarea în aer liber;
  • efectuarea lucrărilor de dezinsecție: vegetația din preajma bazinelor acvatice, locurile unde sunt deșeuri menajere. Țânțarii preferă zonele umede și calde;
  • amenajarea teritoriilor adiacente instituțiilor de educație timpurie și de învățământ preuniversitar, lichidarea băltoacelor, golirea vaselor cu apă stătătoare aflate pe teritoriul acestor instituții;
  • montarea plaselor antimoschit la ferestre și uși pentru a împiedica accesul țânțarilor, periodic verificând integritatea acestora;
  • acoperirea/îndepărtarea containerelor cu apă stătătoare din preajma gospodăriilor, astfel se va preveni înmulțirea țânțarilor care î-și depun ouăle în apa stătătoare;
  • desecarea acumulărilor de apă ce se formează în preajma locuințelor după ploi abundente, asanarea subsolurilor inundate din blocurile de locuit, etc.
  • îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se pot adăposti țânțarii.
ARTICOLE SIMILARE

Adaugă comentariu

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Alte

Comentarii recente