Suprafața terenurilor degradate, în principal din cauza agriculturii extensive, crește anual cu 1 milion de kilometri pătrați. În prezent, aceasta ajunge la 15 milioane de kilometri pătrați, depășind dimensiunea Antarcticii. La această concluzie au ajuns cercetătorii Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic în cadrul studiului „Retragerea de la marginea prăpastiei”, ale cărui rezultate au fost publicate înaintea summitului ONU privind combaterea deșertificării, informează The Guardian.
„Neglijarea degradării terenurilor poate duce la depășirea spațiului sigur pentru activitățile umane, agravând lipsa resurselor, sărăcia, migrația și conflictele. Politicile trebuie să țină cont atât de consecințele ecologice, cât și de cele socio-economice ale utilizării terenurilor”, a declarat una dintre cercetătoare, Claudia Hüneke.
Cauza principală a eroziunii solului, potrivit cercetătorilor, este agricultura extensivă, care contribuie la 80% dintre despăduriri. În ultimul deceniu, capacitatea ecosistemelor terestre de a absorbi aproape o treime din emisiile antropogene de dioxid de carbon a scăzut cu 20% din cauza despăduririlor și a schimbărilor climatice.
Conform raportului, regiunile aflate sub amenințare includ Asia de Sud, nordul Chinei, Marile Câmpii și California din SUA, precum și regiunea Mediteraneană.
În Rusia, deșertificarea afectează teritoriile din Kalmykia, regiunile Astrahan, Volgograd, Rostov, Ținutul Stavropol și Daghestan. Alte câteva regiuni se află în zona de risc. În total, în cele 55 de regiuni cu puțini păduri din țară, această suprafață depășește 100 de milioane de hectare.
În cel puțin două regiuni, Kalmykia și regiunea Volgograd, solurile epuizate ocupă aproximativ 80% din teritoriu. În plus, în Kalmykia există singurul deșert antropogen din Europa, „Pământurile Negre”, care a apărut la sfârșitul secolului trecut ca urmare a pășunatului intensiv. În anii ’90, acestui deșert i s-a acordat statutul de rezervație biosferică.
În 2023, directorul centrului pentru combaterea deșertificării din cadrul Centrului Federal de Știință pentru Agroecologie al Academiei Ruse de Științe, Aleksandr Kuzenko, a raportat că focarele de deșertificare din rezervație s-au redus de 2,5 ori datorită implementării unui plan general de combatere a acestui fenomen. Cu toate acestea, el a remarcat și că, în regiune, se observă o creștere a acestor teritorii.
