Oamenii din întreaga lume trăiesc o viață mai lungă și mai sănătoasă decât acum o jumătate de secol. Schimbările climatice amenință să anuleze acest progres, scrie Grist.org.
Pe întreaga planetă, animalele – și bolile pe care le poartă – migrează. Și nu sunt singurile: căpușele, țânțarii, bacteriile, algele, chiar și ciupercile sunt în mișcare, schimbându-și sau extinzând intervalele istorice pentru a se adapta condițiilor climatice care se schimbă într-un ritm extraordinar.
Aceste schimbări nu au loc în vid. Defrișările, mineritul, agricultura și exurbanizarea reduc din zonele sălbatice rămase ale globului, contribuind la pierderea biodiversității, care are loc într-un ritm fără precedent în istoria omenirii. Populațiile de specii pe care oamenii se bazează pentru întreținere sunt în scădere, iar habitatele devin din ce în ce mai mici, creând noi puncte fierbinți pentru ca bolile să treacă de la animale la oameni.
Între timp, numărul persoanelor, care se confruntă cu consecințele încălzirii globale, continuă să crească. Schimbările climatice stau la baza migrării interne a aproximativ 20 de milioane de persoane în fiecare an – oameni care au nevoie de locuințe, îngrijire medicală, hrană și alte elemente esențiale care pun sub presiune sistemele deja fragile, care devin din ce în ce mai stresate.
Toți acești factori creează condiții favorabile pentru bolile umane. Maladiile vechi și noi devin din ce în ce mai răspândite și chiar apar în locuri în care nu au mai fost găsite până acum. Cercetătorii au început să pună cap la cap un mozaic de dovezi care ilustrează amenințarea pe care bolile determinate de climă o reprezintă în prezent pentru sănătatea umană – și amploarea pericolelor care vor veni.
Creșterea temperaturilor
„Acesta nu este doar ceva nerespectat în viitor. Schimbarea climatică este aici. Oamenii suferă și mor chiar acum”, a spus Neil Vora, un medic al ONG-ului „Conservation International”.
Cercetările arată că schimbările climatice influențează răspândirea bolilor în câteva moduri majore.
Pentru a scăpa de temperaturile în creștere din zonele lor natale, animalele încep să se deplaseze la altitudini mai înalte și mai reci, aducând boli cu ele. Acest lucru reprezintă o amenințare pentru oamenii care trăiesc în acele zone și, de asemenea, duce la încrucișarea periculoasă între animalele nou-venite și speciile existente.
Migrația animalelor
Gripa aviară, de exemplu, s-a răspândit cu mai multă ușurință în rândul animalelor sălbatice, deoarece creșterea nivelului mărilor și alți factori au forțat speciile de păsări să cuibărească în interiorul țării, unde probabilitatea să întâlnească alte specii este mai mare. Bolile care se transmit între specii tind să fie mai ușor transmisibile în cele din urmă către oameni.
Iernile mai calde și toamnele și primăverile mai blânde permit purtătorilor de agenți patogeni – căpușe, țânțari și purici, de exemplu – să rămână activi pentru perioade mai lungi ale anului. Perioadele active extinse înseamnă sezoane de împerechere mai aglomerate și mai puține victime în lunile reci de iarnă. Nord-estul Statelor Unite a văzut o proliferare masivă a căpușelor cu picioare negre purtătoare de boala Lyme în ultimul deceniu, iernile mai calde jucând un rol decisiv în această tendință.
Vreme extrema
Modelele meteorologice neregulate, cum ar fi perioadele de secetă extremă și inundații, creează condiții pentru răspândirea bolilor. Cazurile de holeră, o boală bacteriană transmisă prin apă, se ridică vertiginos în timpul sezonului musonului în țările din Asia de Sud, când inundațiile contaminează apa potabilă, în special în locurile care nu au infrastructură sanitară de calitate.
Febra văii, o infecție fungică cauzată de sporii care cresc în sol din vestul SUA, proliferează în perioadele de ploaie. Seceta severă care tinde să urmeze ploaia în acea parte a lumii micșorează sporii fungici, ceea ce le permite să se împrăștie mai ușor în aer la cea mai mică perturbare – o cizmă de drumeție, să zicem, sau o greblă de grădină – și să-și găsească drumul în aer, apoi în sistemul respirator uman.
Captură de ecran: Grist.org
Aceste efecte cauzate de climă au un impact grav asupra sănătății umane. Cazurile de boli legate de țânțari, căpușe și purici s-au triplat în SUA între 2004 și 2016, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. Amenințările se extind dincolo de bolile transmise de vectori recunoscuți în mod obișnuit. Cercetările arată că mai mult de jumătate din toți agenții patogeni cunoscuți, care provoacă boli la oameni, ar putea să muteze din cauza schimbărilor climatice. Problema se agravează pe măsură ce timpul trece. Organizația Mondială a Sănătății estimează că între 2030 și 2050, doar câteva amenințări legate de climă, cum ar fi malaria și insecuritatea apei, vor cauza un sfert de milion de decese suplimentare în fiecare an.
„Cred că am subestimat drastic nu doar cât de mult schimbările climatice modifică deja riscurile de îmbolnăvire, ci și câte tipuri de riscuri se schimbă”, a spus Colin Carlson, biolog al schimbărilor globale la Universitatea Georgetown. El a remarcat că, deși conectarea punctelor dintre bolile transmise de căpușe și schimbările climatice, de exemplu, este un efort științific relativ simplu, comunitatea științifică și publicul larg trebuie să fie conștienți de faptul că impactul încălzirii globale asupra bolilor se poate manifesta și în alte moduri. Pandemia COVID-19, a declarat el, este un exemplu la cât de repede se poate răspândi boala pe tot globul și cum sănătatea publică este pusă în pericol. „Cred că sunt multe de care să vă faceți griji în ceea ce privește amenințările epidemice și pandemice”, a adăugat ea.
Lumea are instrumentele de care are nevoie – rețele de supraveghere a faunei sălbatice, vaccinuri, sisteme de avertizare timpurie – pentru a atenua impactul bolilor determinate de climă. Unele dintre aceste instrumente au fost deja încercate la scară locală cu mare efect. Ceea ce rămâne de văzut este cât de repede guvernele, ONG-urile, furnizorii de servicii medicale, medicii și publicul pot lucra peste granițe pentru a dezvolta și implementa un plan global de acțiune.