Practici incorecte, prelucrare necorespunzătoare și lipsă de transparență după colectarea deșeurilor. Sunt câteva dintre dezvăluirile făcute de Victor Cazac, unul dintre fondatorii „MoldRec” și „Garda de Reciclare”, inițiative lansate în 2013 pentru promovarea reciclării. AGORA fost sesizată și de alte două surse, care și-au dorit păstrarea anonimatului, care ne-au povestit despre neconformitățile din sistem. Oficial, toți neagă existența unor probleme.
Victor Cazac povestește că, în 2013, atunci când participa la fondarea „Moldrec”, cu gândul de a crea „un sistem real de colectare și reciclare a deșeurilor”, în R. Moldova nu prea existau nici resurse și nici sprijin european pentru asemenea idei.
„Practic, totul trebuia creat de la zero. Planul părea simplu: colectăm deșeuri, le depozităm, iar când se strânge un camion, îl trimitem spre reciclare la GreenGroup în România. Sună frumos. Dar, în practică, totul se lovește rapid de piedici financiare: costuri de chirie, salarii, combustibil, logistică”, a declarat Victor Cazac.
Așa s-ar fi luat decizia a dezmembra unele componente pentru valorificare, în ideea de a acoperi costurile de funcționare până când vor fi puse la punct procesele.
„Unele componente au valoare de piață, dar pentru cele mai periculoase și toxice trebuie să plătești ca să fie procesate corect. Așa că ne-am adaptat. Am angajat 2-3 muncitori care dezmembrau manual DEEE-urile. Cuprul, aluminiul și fierul ajungeau la punctele locale de colectare a metalelor. Se vindeau contra cash. Poate 5% din valoare trecea prin facturi, dar, fiind ONG, nu apăreau întrebări. Nici nu era cine să le pună. Angajații erau plătiți tot în cash. (…) Visul nostru era mare: să convingem GreenGroup din România să vină în Moldova și să dezvoltăm un sistem real, integrat de reciclare”, a adăugat Victor Cazac.
Potrivit lui Victor Cazac, relația cu partenerul din România, GreenGroup – primul parc de reciclare industrială din țara vecină și cel mai mare din Europa, condus de Marius Costache, s-a construit treptat. Totuși, ceea ce inițial părea un parteneriat echilibrat s-ar fi transformat „într-o relație controlată aproape exclusiv de Iulian Gamureac”.
Cazac susține că, în timp, Gamureac ar fi reușit să-și apropie conducerea GreenGroup, în special pe Marius Costache, despre care i-ar fi mărturisit că-i este naș de cununie. El subliniază că, ulterior acelei discuții, nicio altă companie din R. Moldova nu ar mai fi reușit să semneze un contract direct cu grupul din România.
„Totul trecea prin Iulian. Iar dacă nu jucai după regulile lui, nu mai aveai acces la singura infrastructură reală de reciclare din regiune. Practic, în Moldova, dacă voiai să reciclezi serios, aveai două opțiuni: colaborezi cu Iulian și înghiți condițiile impuse sau… cauți soluții la mii de kilometri distanță, cu costuri care făceau reciclarea imposibilă”, susține Victor Cazac.
Potrivit aceleiași surse, Iulian Gamureac nu ar fi respectat pe deplin angajamentele față de GreenGroup, iar plăcile electronice cu conținut de metale prețioase, în loc să ajungă în România, erau direcționate către o companie germană, care oferea prețuri mai avantajoase.
Victor Cazac consideră că lipsa unui sistem real de trasabilitate ar fi permis raportări selective și redirecționarea fracțiilor valoroase, într-un aranjament ce ar fi permis blocarea concurenței locale, valorificarea profitabilă a resurselor și controlul asupra întregului lanț.
Reacția Green Group: „Respectăm toate regulile”
Într-un răspuns pentru AGORA, GreenGroup a menționat că acționează „în deplină conformitate cu legislația în vigoare” și „în baza unor principii clare de etică, transparență și responsabilitate”.
Marius Costache neagă că ar fi nașul lui Iulian Gamureac, precum și faptul că ar fi existat un acord de exclusivitate între GreenGroup și Moldcontrol.
„Accesul la infrastructura noastră de reciclare este deschis oricărui operator licențiat, în baza unor criterii profesionale și legale clare. GreenGroup respectă toate procedurile de trasabilitate și raportare legală pentru deșeurile gestionate, a zis Marius Costache.
Costache a mai precizat că activitățile partenerilor GreenGroup, în afara relațiilor contractuale directe, nu intră în sfera lor de control și se află în responsabilitatea autorităților competente.
„Aplicăm un cadru riguros de guvernanță și control: proceduri de due diligence înaintea oricărei colaborări, audituri interne și externe recurente, contracte cu obligații clare de trasabilitate și drept de audit, sisteme conforme cu standardele WEEELABEX și ISO, precum și mecanisme anonime de raportare a neregulilor”, a adăugat Marius Costache.
Contactat de AGORA, Iulian Gamureac a negat că s-ar fi aflat în conflict de interese cu directorul GreenGroup România și că Marius Costache ar fi nașul său de cununie.
GreenGroup a avertizat că își rezervă dreptul de a lua „toate măsurile legale necesare” în cazul în care „astfel de afirmații defăimătoare” continuă să fie propagate în spațiul public
„Voiam să văd adevărata față a sistemului pe care l-am promovat”
Victor Cazac afirmă că a început să afle despre mai multe nereguli și posibile scheme după ce unul dintre șoferii implicați în colectarea deșeurilor ar fi fost concediat.
„Nu lipsa banilor era problema, ci lipsa transparenței. Lipsa trasabilității. Am ales să tac o vreme, câteva luni, cu speranța că poate lucrurile se vor schimba. Că totul a fost doar o scăpare sau o etapă trecătoare. Dar direcția devenea din ce în ce mai clară”, a declarat Victor Cazac.
Într-un moment de cotitură, Iulian Gamureac ar fi propus „să treacă la nivelul următor” – prin crearea unei asociații patronale care să preia responsabilitatea extinsă a producătorilor. Noua structură urma să se numească Moldcontrol, denumire aleasă, spune Cazac, tocmai pentru a crea confuzie și a lăsa impresia că este o entitate cu legături de stat. Companiile urmau să adere, să plătească cotizații și să transfere responsabilitatea reciclării către această entitate.
„Până aici, totul părea un pas firesc. Doar că… eu nu mai aveam loc în plan. Adică eu, cel care am fost acolo de la început, care am investit ani, muncă și speranță, nu mai eram „compatibil” cu noua direcție. Oficiul nou s-a deschis fără mine. Fără nicio explicație clară. Mai târziu am aflat și cine erau de fapt „investitorii””, susține Victor Cazac.
Printre fondatorii Moldcontrol apărea un nume cunoscut: Eduard Morozan, nimeni altul decât cumnatul lui Vladimir Plahotniuc.
Printre fondatorii Moldcontrol apărea un nume cunoscut: Eduard Morozan, nimeni altul decât cumnatul lui Vladimir Plahotniuc.
Eduard a fost adus în scenă în urma unui dosar de contrabandă cu cablaje, în care Iulian fusese implicat. A încercat să exporte cablaje, dar pentru că monopolul pe metale aparținea Metalferos, a fost deschis un dosar. Ca să „se rezolve”, a intrat în ecuație Eduard, care a devenit „investitor” și parte din structura de putere”.
Victor Cazac susține că, înainte de a se retrage din sistem, ar fi mers la depozitul din zona închisorii de la Goian, unde spune că a descoperit „un adevărat dezastru ecologic”.
„Nu mă interesa partea „tehnică”. Acordul meu cu Iulian era clar – eu cu imaginea, el cu logistica. Acum voiam să văd adevărata față a sistemului pe care l-am promovat ani la rând. Și am văzut: mormane de plastic, cablaje arse, lămpi fluorescente sparte, ecrane CRT depozitate neconform – un adevărat dezastru ecologic într-un colț uitat de lume. (…) În toți acești ani, nu s-au colectat doar DEEE-uri. Companiile veneau cu tot ce voiau să „elibereze” rapid: anvelope uzate, hârtie, uleiuri, lichide auto, deșeuri industriale. Moldrec și-a asumat colectarea acestor deșeuri. Problema? Nu aveam ce face cu ele. Anvelopele erau duse la o firmă care făcea „reciclare prin piroliză” — un proces extrem de dubios, fără niciun control ecologic real. Hârtia ajungea la punctele de colectare clasice. Restul… pur și simplu se pierdeau.Fără trasabilitate, fără controale, puteai încasa bani de la companii și să nu faci nimic. Nu cred că cineva își poate imagina volumul real de deșeuri care s-au pierdut, neprocesate”, susține Victor Cazac.
Documentele care ar putea demonstra toate tranzacțiile și contractele de colectare nu ar mai exista, susține Cazac, după ce depozitul Moldrec/Moldcontrol de pe strada Industrială a ars: „A ars totul: deșeuri, acte, echipamente, arhivă. O coincidență tare convenabilă”.
De asemenea, Victor Cazac afirmă că șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga, ar avea o relație apropiată cu Iulian Gamureac și că acest lucru i-ar fi influențat deciziile în favoarea MoldRec și Moldcontrol.
Contactat de AGORA, Ion Bulmaga a negat atât relațiile cu Gamureac, precum și faptul că ar fi fost influențat de acesta, numindu-le „simple aberații”.
Inspectoratul de Mediu face controale în strictă conformitate cu legea și sub supravegherea Cancelariei de Stat. Toate controalele se fac conform legislației.
Și Iulian Gamureac a negat acuzațiile respective.
„Cât despre speculațiile privind relația cu dl Ion Bulmaga, subliniem că orice legături personale nu influențează activitatea profesională. Instituțiile statului își desfășoară controalele conform legii, iar noi cooperăm deplin cu toate autoritățile”, susține Iulian Gamureac, pentru AGORA.
Reacția Moldcontrol: „Acuzații grave, dar nefondate”
În același comentariu pentru AGORA, Iulian Gamureac a mai spus că informațiile făcute publice de fostul său coleg, Victor Cazac, ar face parte dintr-o „campanie concertată de denigrare, desfășurată preponderent online” și le-a catalogat drept „afirmații tendențioase”.
Acuzațiile lansate sunt grave, dar nefondate. Ele nu sunt susținute de niciun document, probă sau concluzie oficială. În schimb, toate activitățile noastre sunt documentate și trasabile: de la colectare, transport și sortare, până la tratarea și valorificarea deșeurilor. Contractele, facturile, avizele de însoțire și documentele vamale pot fi oricând puse la dispoziția autorităților competente.
Autor: Iulian Gamureac, Moldcontrol
În ceea ce privește dosarul penal invocat, Iulian Gamureac spune că acesta a fost clasat, întrucât nu ar fi fost întrunite elementele constitutive ale vreunei infracțiuni.
„Exportul vizat a fost legal, documentat și realizat către un reciclator autorizat din România”, a declarat Victor Cazac.
Referitor la fostul co-fondator, Eduard Morozan, Moldcontrol spune că „structura internă, contractele și colaborările comerciale ale organizației intră sub incidența confidențialității comerciale”, adăugând că activitatea organizației „a fost și rămâne în deplină conformitate cu legea”.
Anunțul PCCOCS și comentariile șefului de la Molcontrol
Recent, procurorii PCCOCS, de comun cu Serviciul Fiscal de Stat, au anunțat că investighează o schemă de evaziune fiscală și spălare de bani de peste 11 milioane de lei, comisă de o asociație patronală în anii 2020-2024. Comunicatul emis de oamenii legii conține și o fotografie a Maybach-ului care ar fi deținut de șeful de la Moldcontrol.
„Investigațiile preliminare arată că asociația patronală, implicată în colectarea și reciclarea deșeurilor a realizat profituri în proporții considerabile, fără să respecte cadrul legal aferent unei entități comerciale, s-a eschivat de la înregistrarea ca plătitor TVA, nu a prezentat declarațiile și, respectiv, nu a achitat la buget taxa pe valoare adăugată, prejudiciind bugetul în proporții deosebit de mari. Prin urmare, oamenii legii au descins cu percheziții, de unde au fost ridicate documente și obiecte probatorii, care constituie mijloace materiale relevante urmăririi penale”, se arată într-un comunicat al PCCOCS.
Iulian Gamureac susține că a luat mașina în leasing, iar litigiul cu Serviciul Fiscal de Stat „vizează o interpretare administrativă privind regimul TVA aplicabil unei organizații non-profit”.
„Considerăm că actele emise sunt nefondate și le-am contestat în instanță. În prezent, executarea acestor acte este suspendată printr-o hotărâre judecătorească, până la soluționarea definitivă a cauzei. Am informat Ministerul Finanțelor și Parlamentul despre acest vid legislativ și participăm activ la consultări pe acest subiect”, a adăugat Iulian Gamureac.
Potrivit PCCOCS, investigațiile continuă, timp în care persoanele cercetate beneficiază de prezumția nevinovăției.
