Mii de copaci ar urma să fie tăiați, în acest an, în municipiul Chișinău. Sute de autorizații de la Agenția de Mediu au fost emise în acest sens. Autoritățile locale spun că arborii erau într-o stare „nesatisfăcătoare”. Punem sau nu la îndoială acest aspect, de ce sunt făcute aceste tăieri și care este rădăcina problemei, citește în articolul de mai jos, scrie Agora.
Pe parcursul anului trecut, autoritățile municipale au efectuat lucrări de tăiere de igienă la aproximativ 7.000 de arbori din capitală. În plus, la aproximativ 8.000 de copaci s-a intervenit cu lucrări de curățire sanitară, comunică, pentru AGORA, reprezentanții de la Spații Verzi.
Alte 4.500 de intervenții au fost efectuate. Arborii au fost fie curățați, fie tăiați.
„De la începutul anului 2025, în baza autorizațiilor de la Agenția de Mediu, este prevăzută intervenția cu lucrări de curățare sanitară asupra 6.071 de arbori și cu tăieri de igienă la 2.447 de arbori”, au declarat reprezentanții de la Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi.
Până la data de 26 mai curent, întreprinderea municipală a efectuat curățarea sanitară a coronamentului a 337 de arbori și a efectuat 433 de tăieri. S-a mai intervenit prin curățare și tăieri asupra a 1.173 de arbori avariați.
„Această selecție se face pe baza unei evaluări atente realizate de specialiștii în domeniu cu întocmirea actelor fitosanitare și după care se depune cererea la Agenția de Mediu”, au adăugat ei.
Vârsta medie a arborilor tăiați de funcționarii municipalității este de peste 30-40 de ani, potrivit răspunsului formulat de autoritățile locale.
Mii de arbori tăiați, sute de autorizații
Anul trecut, Agenția de Mediu a emis 819 autorizații pentru lucrări de curățare sanitară a arborilor, pentru elagaj artificial și pentru tăierile arborilor din municipiul Chișinău.
Dintre acestea, 434 au rămas valabile pentru anul curent, la care se adaugă alte 255 de acte permisive care au fost obținute în 2025. Cu alte cuvinte, până la final de an, sunt valabile 689 de autorizații, potrivit datelor comunicate, pentru AGORA, de reprezentanții Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi din Chișinău.
„Î.M. „Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi” desfășoară lucrări strict asupra arborilor care se află într-o stare nesatisfăcătoare și anume arbori care prezintă semne de deteriorare, boli sau alte condiții care le afectează integritatea și stabilitatea sau prezintă un pericol eminent pentru cetățeni și bunuri”, au declarat reprezentanții Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi din Chișinău.
Agenția de Mediu, precizează, pentru AGORA, că autorizațiile pentru tăierile vegetației forestiere sunt eliberate doar pentru tipul de tăieri silvice solicitat, doar pentru volumul solicitat și sunt valabile timp de un an.
De ce sunt făcute aceste tăieri?
Reprezentanții Agenția de Mediu menționează că arborii care sunt și vor fi tăiați în municipiul Chișinău au o stare fitosanitară „nesatisfăcătoare”.
Mai exact, au fost identificate „scorburi profunde pe colet”, la baza tulpinii, alții au fost afectați de putrefacție sau aveau ramuri uscate, dezechilibrate, orientate prin firele electrice. Autorizațiile au fost emise și pentru copacii care erau uscați în totalitate sau afectați de multiple ciuperci pe scoarță.
În același timp, reprezentanții de la Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi susțin că principalele afecțiuni ale arborilor reprezintă o consecință a vârstei înaintate a acestora și că, potrivit constatărilor unor experți din domeniul silviculturii, aproximativ 50-60% dintre copacii din Chișinău ar trebui tăiați, din acest motiv.
„Starea fitosanitară a arborilor din municipiul Chișinău necesită o evaluare periodică și intervenții specifice în funcție de evoluția factorilor de risc (boli, dăunători, condiții climatice nefavorabile). Din cauza vârstei, întâlnim afecțiuni fito-patologice, dar și fenomene de uscare indusă de noxele urbane la care au fost supuși timp îndelungat”, au declarat reprezentanții de la Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verzi.
Potrivit autorităților municipale, scopul acestor intervenții este „de a asigura sănătatea și siguranța spațiilor verzi din municipiu, de a promova un mediu urban sănătos și pentru prevenția răspândirii dăunătorilor și bolilor”.
Copacii tăiați chiar erau bolnavi?
Potrivit experților în silvicultură, spațiile verzi din municipiul Chișinău au o vechime de aproape 60-70, poate chiar 80 de ani. Astfel, sunt la vârsta în care îmbătrânesc și sunt mai vulnerabili la factorii de mediu, la stresul urban.
„Nu este pentru prima dată când se întâmplă aceste tăieri. Practic, în fiecare an sunt făcute astfel de lucrări și este normal să se întâmple asta. Însă, depinde ce fel de copaci sunt tăiați. Vârsta exploatabilității la stejar este 100-110 ani. Un frasin – 80 de ani. Ceea ce nu pot să spun despre un plop. El la 40 de ani este putred pe interior”, susține Ion Palancean, inginer silvotehnic.
Cu toate acestea, atât cauzele pentru care au fost tăiați copacii, cât și motivele care au dus la îmbolnăvirea sau degradarea lor pot fi puse la îndoială.
„Noi nu avem suficiente informații și avem toate motivele să ne facem griji”, a adăugat el.
Lipsă de transparență, scăpări de comunicare sau de implementare?
Experții în silvotehnică ne-au explicat că cea mai mare problemă, în toată această ecuație a tăierilor de copaci, este creată de lipsa unui Registru al spațiilor verzi.
„În 1999, Parlamentul a votat Legea spațiilor verzi. Acolo sunt prevăzute multe noțiuni, dar un aspect care este menționat și nu este luat în considerare de autoritățile noastre este Registrul spațiilor verzi”, a declarat Petru Vinari, expert în protecția mediului și silvicultură.
„Registrul ar avea rolul pentru delimitarea spațiilor verzi, astfel încât să nu poată fi făcută o rețea de cafenele sau ca spațiile verzi să fie transformate în parcări”, a declarat Petru Vinari, expert în protecția mediului și silvicultură.
Tot în acest Registru al spațiilor verzi s-ar găsi toți arborii înregistrați în raza municipiului Chișinău, cu descrierea și mențiuni despre starea lor.
„În așa fel, fiecare ar putea vedea transparent care-i starea copacilor de pe strada Alba Iulia, care-i specia copacilor de pe bulevardul Dacia, care-i vârsta copacilor de pe strada Igor Vieru și tot așa mai departe. Fiind date publice, omul va putea să-și dea seama de vârsta copacilor, dacă s-au îmbolnăvit sau nu, dacă au fost afectați de anumite lucrări”, susține Petru Vinari, expert în protecția mediului și silvicultură.
Tot acest Registru ar putea asigura o previzibilitate și transparență pe termen lung.
„În funcție de aceste date, va putea fi elaborată strategia de dezvoltare, menținere și reînnoire a spațiilor verzi. Va fi cunoscut numărul arborilor care trebuie să fie defrișați în următorii doi-trei ani, în următorii cinci ani și în zece ani”, a declarat Ion Palancean, inginer silvotehnic.
Intenția de a crea un Registru local al Spațiilor Verzi a fost enunțată încă în 2022. La acel moment, șeful secției amenajare și mediu din cadrul DGLCA, Vitalie Efros, spunea că, în următorii doi ani, va fi crea acest Registru, care va fi unul electronic și care va cuprinde informații despre arborii din grădinile publice, scuaruri și aliniamente stradale.
„În cadrul acestui proiect, toți copacii vor fi inventariați și cercetați din punct de vedere fitosanitar pentru a avea o concluzie ce ține de starea lor. Toată informația respectivă va fi inclusă în acest registru”, spunea Efros.
Mai mult, din bugetul local atunci au fost alocați 8,3 milioane de lei.
La trei ani distanță, acest proiect nu a ajuns să fie implementat. Pe pagina Asociației de Gospodărie a Spațiilor Verzi este publicată doar o „hartă interactivă a spațiilor verzi din gestiune”, unde este menționat numele parcurilor din municipiul Chișinău.
Cât de eficientă este strategia: Se taie, dar se și plantează?
Anunțurile autorităților locale despre defrișări, de cele mai multe ori, sunt urmate de precizări că vor fi plantați alți copaci.
Astfel, în ultimul an au fost plantați peste 200.000 de arbori, ne spun reprezentanții Asociației de Gospodărie a Spațiilor Verzi. Vârsta medie a acestora este de patru ani.
„Arborii noi plantați sunt vulnerabili în fața condițiilor meteorologice. Durează în jur de un an până se prind, iar asta este o etapă de care nu toți copacii trec. Chiar și noi plantați, ei metabolizează bioxidul de carbon, apa, dar eficiența lor nu se compară cu a celor maturi. N-avem, să zicem, de la un arbor de 10 sau 20 de ani umbra pe care o avem de la unul de 50-60 de ani”, a mai zis Petru Vinari, expert în protecția mediului și silvicultură.
În cea mai mare parte, în prezent, sunt plantați copaci de platan, arțar, tei, castan și arbori de lalea. Selecția este făcută în urma analizelor de sol efectuate de specialiștii din întreprinderile municipale și în funcție de bugetul care este asigurat de municipalitate pentru plantare.
Alteori, însă, există colaborări cu anumiți agenți economici sau ONG-uri și atunci sunt plantați arborii oferiți de ei, ne explică comunicatorul de la Spații Verzi.
