Pagubele provocate de dezastrele naturale se ridică la aproximativ 2,3 trilioane de dolari anual, a anunțat Biroul ONU pentru Reducerea Riscului de Dezastre. Această cifră este de zece ori mai mare decât se estima anterior.
Potrivit reprezentantei instituției, Jenty Kirsch-Wood, situațiile de urgență afectează nu doar infrastructura, ci și sănătatea oamenilor, accesul acestora la educație și posibilitatea de a munci. Luând în considerare acești factori, pagubele cresc semnificativ.
Locuitorii celor mai afectate regiuni devin refugiați climatici. Conform concluziilor ONU, între 2014 și 2023, aproximativ 240 de milioane de persoane au fost nevoite să își părăsească locuințele: câte 40 de milioane în China și Filipine; între 10 și 30 de milioane în India, Bangladesh și Pakistan.
Toate acestea, a explicat Kirsch-Wood, duc la o creștere accelerată a datoriei publice și la probleme sociale — în special în țările în curs de dezvoltare.
De exemplu, în 2023, țările din America de Nord au înregistrat pierderi directe provocate de dezastre în valoare de 69,57 miliarde de dolari. Deși aceasta este cea mai mare sumă la nivel global, ea reprezintă doar 0,23% din PIB-ul regiunii. În același timp, Micronezia — o țară din Oceania cu o populație de 112.000 de locuitori — a pierdut „doar” 4,3 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă 46,1% din PIB.
„Raportul arată pierderi uluitoare provocate de dezastre, care afectează în primul rând pe cei mai vulnerabili, și demonstrează că, pe traiectoria actuală, costurile vor continua să crească pe măsură ce criza climatică se agravează. Dar el mai arată și că, dacă investim mai mult în măsuri de reducere a riscurilor și de prevenire a dezastrelor, putem schimba această tendință și obține beneficii economice — salvând vieți și păstrând locuri de muncă”, consideră secretarul general al ONU, António Guterres.
Pentru a reduce pierderile, ONU propune „o mai bună coordonare a sistemelor financiare” și „atragerea de investiții publice și private pentru a reduce presiunea asupra guvernelor”, precum și dezvoltarea de sisteme de avertizare timpurie și protecție împotriva fenomenelor meteorologice extreme.
Șeful Biroului ONU pentru Reducerea Riscului de Dezastre, Kamal Kishore, a precizat: „Atunci când comunitățile de coastă au acces la instrumente științifice pentru planificarea utilizării terenurilor, când dispun de resurse pentru a construi structuri de protecție și sisteme de avertizare timpurie, ele nu doar că reduc daunele și pierderile provocate de inundații, ci creează și condiții pentru prosperitate și dezvoltare durabilă”.
Anterior, se estima că pagubele economice provocate de catastrofele naturale se ridicau la aproximativ 200 de miliarde de dolari pe an. Între timp, companiile de asigurări au anticipat că în acest an ele ar putea ajunge la 300 de miliarde de dolari.
În 2024, pe planetă au avut loc 151 de fenomene meteorologice extreme „fără precedent”, inclusiv uragane, inundații și secete prelungite. Încălzirea globală face ca fenomenele meteorologice extreme să fie tot mai frecvente și mai distrugătoare, iar 2024 a fost cel mai cald an din istoria măsurătorilor.
Potrivit serviciului Copernicus pentru monitorizarea schimbărilor climatice, în 2024 temperatura medie globală a fost cu 1,6 °C mai ridicată decât nivelurile preindustriale, depășind astfel pragul „sigur” de 1,5 °C stabilit anterior de oamenii de știință. Reprezentanții Copernicus afirmă că perioada actuală este, cel mai probabil, cea mai caldă din ultimii 125.000 de ani.
