În ultimii ani, Europa se confruntă din ce în ce mai des cu un fenomen paradoxal pe piața energiei electrice: prețurile negative. Această situație apare atunci când producția de electricitate din surse regenerabile, precum energia solară și eoliană, depășește cererea, determinând scăderea prețurilor până la valori sub zero. Deși această tendință reflectă succesul tranziției energetice, ea ridică și provocări semnificative pentru operatorii de rețea și investitorii din sector. EcoPulse analizează cauzele, consecințele și implicațiile pe termen lung ale acestui fenomen asupra sistemului energetic european.
În Germania, Țările de Jos și Belgia, prețurile la electricitate au scăzut la valori negative din cauza surplusului de energie produs de centralele solare. Pe bursa Epex Spot (n.r – bursa europeană de energie, înființată în 2008, desfășoară zilnic tranzacții cu megawați care urmează să fie generați a doua zi), prețul pentru 1 megawat-oră a ajuns la minus 17,73 euro.
Pentru consumatorii europeni, prețurile negative nu înseamnă că furnizorii de energie le vor plăti – aceștia primesc electricitate pe baza unor contracte cu preț fix, care nu reflectă fluctuațiile momentane de pe piețele angro. Doar aproximativ un milion de utilizatori – în principal din Europa de Nord – au contracte legate de prețurile angro. Acest lucru înseamnă că, atunci când prețul pentru o anumită oră scade sub zero, plata lor pentru acel interval se reduce.
Uneori, companiile energetice adoptă o altă strategie: în Regatul Unit, operatorii de rețea plătesc producătorii de energie regenerabilă pentru a opri producția în „zilele negative”. Acest lucru ajută la evitarea supraîncărcării rețelelor. În 2024, peste 1 miliard de lire sterline au fost plătite producătorilor de energie pentru oprirea capacităților de generare, iar în 2025 această sumă ar putea ajunge la 1,8 miliarde de lire sterline.
Potrivit Bloomberg, prețul electricității atinge din ce în ce mai des valori negative, deoarece „sursele regenerabile de energie inundă rețeaua, iar oferta depășește cererea”. Prețurile negative au fost înregistrate pentru prima dată în Germania încă din 2008, când tranziția către surse regenerabile era abia la început.
În mai 2023, prețul de 1 megawat-oră a fost de minus 41 de cenți nu doar în Germania, ci și în Austria, Franța, Norvegia, Suedia, Finlanda, Lituania, Letonia și Estonia. Atunci, centralele convenționale – nucleare, pe gaz, petrol și cărbune – funcționau în regim normal. Însă, din cauza vremii deosebit de însorite și vântoase, sursele regenerabile au generat mai multă energie decât de obicei.
În total, anul trecut, numărul de ore cu prețuri zero sau negative la electricitate în Europa a ajuns la 4.838. Acesta este aproape dublu față de 2023, când au fost înregistrate 2.442 de astfel de ore. Cele mai multe ore gratuite au fost observate în Finlanda, deoarece țara nu poate exporta surplusul de energie eoliană din cauza capacității reduse de transport a rețelelor electrice către Estonia și Suedia.
Orele cu prețuri zero și negative reduc treptat prețul mediu angro al electricității. Acest lucru scade atractivitatea investițiilor în surse regenerabile de energie – ceea ce ar putea încetini tranziția către un sistem cu emisii zero. Investițiile în surse regenerabile devin mai puțin atractive, deoarece acestea sunt mai greu de reglat decât sursele tradiționale.
Cu toate acestea, țările europene continuă tranziția către surse regenerabile. Potrivit DPA, doar în Germania, panourile solare au produs în 2024 aproximativ 23,8% din totalul energiei, iar turbinele eoliene – 24,7%. Acest lucru reprezintă o creștere de 13,5% și, respectiv, 2,4% față de anul precedent.
