Trei ani de război în Ucraina au avut un impact devastator nu doar asupra populației și infrastructurii, ci și asupra mediului. Incendiile de vegetație, distrugerea infrastructurii energetice și emisiile generate de operațiunile militare au dus la o creștere alarmantă a poluării și a emisiilor de gaze cu efect de seră. Potrivit unui nou raport, emisiile de carbon cauzate de război au crescut cu 31% în ultimele 12 luni. În acest context, Ucraina solicită despăgubiri pentru impactul de mediu al războiului, iar experții avertizează că efectele acestuia nu se limitează doar la granițele țării, informează euronews.
De la începutul invaziei, pe 24 februarie 2022, Rusia a emis aproape 230 de milioane de tone de echivalente CO2.
Cu o creștere de 31% în ultimul an, totalul emisiilor este acum echivalent cu emisiile anuale combinate ale Austriei, Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei.
Incendiile de vegetație au definit ultimele 12 luni pentru Ucraina
Conform datelor compilate de Sistemul European de Informații privind Incendiile de Pădure, Ucraina a fost grav afectată de incendii de vegetație în 2024, declanșate în mare măsură de război. Suprafața arsă în ultimele 12 luni a fost de peste două ori mai mare decât media anuală din ultimii doi ani, ajungând la 92.100 de hectare.
Emisiile generate de toate incendiile de vegetație, inclusiv cele din păduri, s-au dublat, ajungând la 25,8 milioane de tone de echivalente CO2 – o creștere de 118% față de media anuală a emisiilor în perioada de război din anii precedenți.
Majoritatea acestor incendii au avut loc pe sau în apropierea liniilor frontului sau în zonele de frontieră.
„Sursele de aprindere în timpul războiului sunt, de exemplu, bombardamentele de pe ambele părți (explozii), tragerea muniției, prăbușirea dronelor, explozia minelor, soldații care fac focuri de tabără. Din cauza ostilităților continue și a minării terenurilor, pompierii nu pot ajunge în zonele afectate, astfel încât un incendiu inițial devine mult mai mare și mai intens și nu se va opri decât atunci când tot combustibilul (copaci și arbuști) va fi ars”, explică pentru Euronews Green autorul principal al raportului, Lennard de Klerk.
Ceea ce a fost diferit în ultimul an, spune de Klerk, a fost faptul că vremea a fost neobișnuit de uscată pe liniile frontului din estul Ucrainei. Combinată cu mai multe valuri de căldură, această situație a dus la un indice de risc de incendiu extrem de ridicat.
„Probabilitatea unui astfel de climat a crescut semnificativ din cauza schimbărilor climatice. Așadar, vedem cum schimbările climatice creează condiții pentru incendiile de pădure, războiul le declanșează, cauzând emisii de carbon, ceea ce duce la și mai multe schimbări climatice. Acesta este un cerc vicios al distrugerii”, adaugă el.
Incendiile scăpate de sub control – alimentate de condiții meteorologice asociate schimbărilor climatice – au dus la o creștere masivă a emisiilor de carbon, precum și la distrugerea vegetației și a altor rezervoare de carbon.
Ultima analiză arată că anul trecut reprezintă un „exemplu alarmant” despre modul în care schimbările climatice și conflictele armate se influențează reciproc, alimentând un ciclu de distrugere cauzat de încălzirea globală.
Care sunt celelalte surse majore ale creșterii emisiilor de carbon ale Ucrainei?
Pe măsură ce luptele au continuat, emisiile generate de activitatea militară au crescut constant în ultimele 12 luni, depășind o altă categorie majoră de costuri climatice: reconstrucția clădirilor și infrastructurii avariate.
După trei ani, războiul a devenit acum cea mai mare sursă de emisii. Combustibilii fosili arși de vehicule precum tancurile și avioanele de luptă – mari consumatori de motorină și kerosen – reprezintă cea mai mare parte a acestor emisii, ajungând la 74 de milioane de tone de echivalente CO2.
Deși utilizarea dronelor a devenit mai frecventă în ultimele 12 luni, acest lucru nu a înlocuit utilizarea intensivă a obuzelor de artilerie, având un impact redus asupra reducerii emisiilor generate de muniție.
Atacurile intensificate asupra infrastructurii energetice au dus la o creștere de 16% a emisiilor generate de conflict.
Infrastructura petrolieră a fost lovită în mod special, ceea ce a făcut ca emisiile să crească la 2,1 milioane de tone de echivalente CO2 în ultimele 12 luni, comparativ cu 1,1 milioane de tone de echivalente CO2 în cele 24 de luni anterioare.
Avioanele au continuat să evite sau au fost interzise din spațiul aerian deasupra Rusiei și Ucrainei, ceea ce a dus la rute de zbor mai lungi și la emisii mai mari. Acest lucru a crescut emisiile aviatice legate de conflict la 14,4 milioane de tone de echivalente CO2 de la începutul invaziei.
Emisiile legate de refugiații care au fugit din calea războiului au rămas în mare parte neschimbate.
Concluziile studiului pentru ultimele 12 luni sunt în prezent preliminare, unele date nefiind încă publicate.
Ucraina cere despăgubiri pentru emisiile de carbon generate de război
Cei care susțin această cercetare afirmă că Rusia ar trebui să fie trasă la răspundere pentru emisiile generate de războiul din Ucraina și pentru daunele climatice rezultate.
„Agresiunea armată la scară largă împotriva Ucrainei intră în al patrulea an. Analiza publicată astăzi arată că daunele asupra mediului nu cunosc granițe, iar războiul agravează criza climatică cu care se confruntă întreaga lume astăzi. Acest raport este un document important pentru a trage Rusia la răspundere pentru prejudiciul pe care îl cauzează tuturor”, afirmă Svitlana Grynchuk, ministrul protecției mediului și resurselor naturale din Ucraina.
Având în vedere discuțiile de pace în desfășurare, de Klerk adaugă că nu ar trebui să se uite costurile climatice ale războiului.
„Este prea devreme pentru a spune cum vor influența negocierile de pace munca noastră, dar credem că Rusia ar trebui să compenseze Ucraina pentru pagubele produse, așa cum a decis Adunarea Generală a ONU pe 14 noiembrie 2022”, spune el.
Aplicând un „cost social al carbonului” de 185 de dolari (178 de euro) pe tonă de echivalent CO2, cercetătorii estimează că răspunderea Rusiei după trei ani de război depășește 42 de miliarde de dolari (40,3 miliarde de euro).
