În prezent în țara noastră se atestă cel mai mare număr de cerbi din ultimii 30 de ani – peste 1000 de exemplare. Deși asta sună a veste bună, experții spun că acest număr este prea mare pentru suprafața rezervațiilor noastre naturale, conform normelor stabilite de Institutul de Zoologie al Academiei de Științe din Moldova. Numărul prea mare de cerbi are consecințe negative: sunt afectate pădurile, în special cele tinere, iar existența cerbului nobil, specie autohtonă, este pusă în pericol de dezvoltarea invazivă a cerbului cu pete, care a fost adus pe teritoriul țării, scrie Moldova.org.
Anatolie Savin, conferențiar cercetător al Institutului de Zoologie al Academiei de Științe din Moldova, susține că avem în prezent în Moldova aproximativ 360 de cerbi nobili și 900 de cerbi pătați. Aceștia sunt numărați în fiecare an, în luna februarie, în rezervațiile naturale, după urmele lăsate pe pământ sau fiind urmăriți cu drona.
Numărul de cerbi stabilit pentru o suprafață poate varia în funcție de condițiile climatice, capacitate de gestionare a numărului de animale și numărul de prădători. Pentru Moldova limita recomandată de savanți pentru mia de hectare este de 25-30 de exemplare.
Astfel, specialiștii au stabilit limita de 100 de cerbi pentru suprafață rezervației „Codrii Moldovei” de 5177 de hectare. Acum aici sunt peste 500 de cerbi pătați și 50 cerbi nobili, iar norma admisă este depășită de peste 10 ori.
Cerbul pătat este o specie originară din Asia de Est. În Republica Moldova această specie a fost adusă de mai multe ori din rezervația Askania-Nova în anii ‘60-’80.
Gheorghe Manic, directorul rezervației „Codrii Moldovei”, spune că în rezervațiile din centrul țării se întâmplă o adevărată invazie a cerbului pătat și hibridizarea cerbului nobil. „Noi tindem ca să fie specia carpatină de cerb, care este mai aproape de codrii sau de zona noastră. La moment, nu avem o linie pură de cerb carpatin. Deci, este un hibrid, între cerbul pătat și nobil”, lămurește Manic.
Potrivit specialiștilor, turme pure de cerbul nobil carpatin pot fi întâlnite astăzi doar în Pădurea Domnească și la Tighina.
Anatol Savin menționează că în anii ‘80 în Pădurea Domnească se găseau peste 200 de cerbi nobili, iar acum acolo au rămas circa 60 de exemplare. Asta s-a întâmplat în mare parte din cauza vânatului care a fost permis la începutul anilor ‘90.
Cerbul cu pete, cerbul nebun
Specia pătată are toate caracteristicile unei specii invazive. Specialiștii spun că în perioada de împerechere este mai impulsiv. Din aceeași cauză vânătorii l-au poreclit „cerbul nebun”. „De aceea și hibrizii care se formează sunt rezultatul încrucișării între femela cerbului nobil cu masculul cerbului cu pete”, explică Savin.
„Cerbul nobil are un grad de stenotopie, adică atașament la o anumită suprafață și el prezintă o frică mai mare față de oameni. Cerbul cu pete se pare că nu este atât de stenotopic, este puțin mai oportunist și este capabil mai ușor să se adapteze”, spune ecologistul Aurel Lozan. De asemenea, femelele cerbului pătat se maturizează mai repede și nasc mai des câte doi pui, în comparație cu cerbul nobil.
Specialiștii mai menționează că din cauza încălzirii globale, boncănitul sau perioada de împerechere, este mai lungă. „Perioada maximă de sunete care sunt emise de masculi se termina după 5 octombrie. Acum, ultimele vocalizări au fost pe 2-3 noiembrie”, spune Gheorghe Manic de la „Codrii Moldovei”.
Mai mulți cerbi, mai puține păduri
Cerbii sunt ierbivore mari. În mare parte ei mănâncă lăstari de arbori și arbuști. „Mai mulți cerbi la o unitate de suprafață înseamnă că ei vor mânca pădurea, în special pădurea tânără”, afirmă Lozan. „Speciile lor favorite sunt stejarul, frasinul și gorunul”, menționează Manic, dar adaugă că: „Administrăm și hrană suplimentară ca să scoatem stresul de pe păduri și de pe arborete.”
„Tot ceea ce este sub arbore, tot ceea ce crește și trebuie să înlocuiască copacii bătrâni, e mâncat. Același lucru este și la Plaiul Fagului, dar nimeni nu intervine”, explică Anatolie Savin.
Cerbii decimează pădurea tânără atât pentru că o consumă drept hrană, cât și pentru că-și rod coarnele de tulpina pomilor.
Un articol despre rivalitatea dintre cele două specii de cerbi în rezervația „Plaiul Fagului” menționează investigațiile efectuate de grupul de cinegetică a Institutului de Zoologie: „creșterea vertiginoasă a populației cerbului cu pete și hibridizarea dintre speciile de cerbi au urmări negative pentru păstrarea speciei autohtone de cerb nobil.”
Experții consideră că suprapopularea rezervației cu cerbi, căpriori, mistreți produce presiune excesivă asupra ecosistemelor silvice, care duce la subnutriția animalelor, apariția indivizilor bolnavi și distrugerea habitatelor naturale pentru alte animale.
Deși nu există date despre cantitatea de pădure afectată de numărul excesiv de cerbi, experții au menționat că urmează a fi publicat un raport la acest subiect până la sfârșitul anului.
Soluții: ademenirea sau strămutarea
Autoritățile încearcă să rezolve această problemă de mai mulți ani, având la dispoziție mai multe soluții care însă nu aduc rezultate perfecte. Primele ar fi ademenirea cerbilor cu hrană în afara ariei lor protejate și strămutarea cerbilor în alte zone de către om.
De exemplu în 2017 a avut loc programul „Cerb”, prin care mai mulți cerbi nobili au fost mutați din centrul țării la nord, în rezervația „Pădurea Domnească”, iar 100 de cerbi cu pete au fost strămutați din rezervațiile „Codrii” și „Plaiul fagului” spre sudul țării.
Gheorghe Manic spune că atât ademenirea, câț și strămutarea sunt soluții dificile și costisitoare. „Nu e ca într-un țarc: te-ai dus, ai prins câteva găini, le-ai pus într-un sac și le-ai dus în altă parte. Acesta este un animal sălbatic. Trebuie să fie echipele specializate, care trebuie să se ocupe de capturare, transportare și menținerea lor acolo pe loc.”
Experții recomandă strămutarea cerbilor în partea de sud și nord a țării, dar și îngrădirea lor în aceste zone. Totuși, ei atenționează că acest lucru nu va fi posibil cu tot numărul de cerbi care sunt acum în păduri și că, în fond, problema ar rămâne nerezolvată.
Prădători naturali
Cerbul nu are prădători naturali pe teritoriul Moldovei. Din cauza lipsei lupilor din 2013, reglajul numeric nu mai poate fi realizat într-un mod natural, spune Manic.
Dar chiar dacă numărul lupilor s-ar mări, nu cerbii cu pete ar fi ținta lor. „Lupul nu reglează selectiv. El o să extragă animalele mai mari. Și am avea un număr mai mare, el se va orienta la cerbul nobil, care este de talie mai mare și poate îndestula o haită de vreo 10 lupi. Nu o să năvălească asupra celui cu pete pentru că e mai mic”, explică Savin.
Vânătoarea, o soluție controversată
În Republica Moldova cerbul nu se vânează deloc. Specialistul principal în cadrul Societății Vânătorilor și Pescarilor, Mihail Șcerbliuc , declară că: „Cerbul este o specie de interes cinegetic dar din motive neclare, în Republica Moldova, nu se permite vânarea lui. Nu se aprobă cotele.” Reprezentantul Ministerul Mediului a confirmat că cotele de vânătoare nu au fost aprobate, dar adaugă că Moldsilva nu a venit cu astfel de solicitări.
Ecologistul Aurel Lozan crede că vânătoarea selectivă ar putea fi o soluție, atunci când eliminarea exemplarelor bolnave sau hibride ajută la menținerea sănătății și calității populației de animale. „Când spuneți „nu împușcați”, protejați un dușman, de fapt. Cerbul cu pete este venetic. A fost adus în scopuri cinegetice [n.red.: pentru vânătoare]. Și el nu este folosit în scopuri cinegetice. Atunci, pentru ce l-am adus?”
Totuși, vânătoarea este un subiect sensibil în societate, iar grupul de cinegetică a Institutului de Zoologie susține că problema cerbilor are nevoie de o reglementare științifică, iar soluțiile ar trebui „să nu genereze abuzuri și să nu reprezinte un paravan pentru activități de braconaj”.
Drept soluții, specialiștii recomandă capturarea cerbilor cu pete, în special masculi, și eliberarea lor în gospodării silvice specializate, dar și efectuarea analizei genetice pentru identificarea și selectarea cerbilor hibrizi.
