Din cauza intervenției fotografilor, animalele devin mai agresive, își schimbă locurile de cuibărit sau rămân traumate pe viață. Rețelele de socializare și fotografia au un impact negativ asupra biodiversității. La aceste concluzii au ajuns oamenii de știință australieni de la Universitatea Edith Cowan. Articolul lor a fost publicat în revista ScienceDirect.
De regulă, fotografii sunt atrași de comportamentul sezonier spectaculos al animalelor. De exemplu, pentru a obține imagini frumoase cu cocoșii de munte în perioada de împerechere, turiștii vizitează frecvent Parcul Național Cairngorms din Scoția — unde trăiesc doar 530 de păsări. În perioada de reproducere, este ilegal să deranjezi cocoșii de munte, care sunt pe cale de dispariție în Scoția, însă în sezonul 2022, aproape douăzeci de persoane cu camere foto au fost descoperite în locurile de împerechere sau în apropierea acestora, scrie Kedr.
Situația este și mai gravă în cazul pitulicei cu cap albastru, o specie endemică din China. Această pasăre din ordinul paseriformelor trăiește doar într-o singură provincie din țară — Jiangxi. Populația sălbatică a pitulicei cu cap albastru este de aproximativ 300 de exemplare. Din cauza numărului mare de fotografi care caută această specie rară, oamenii de știință presupun că pasărea și-a schimbat locurile de cuibărit.
Autoritățile încearcă să combată activitatea fotografilor prin amenzi. De exemplu, în august acestui an, un fotograf a fost amendat cu peste 1.600 de lire sterline (n.r circa 37 mii de lei) pentru că a deranjat un viespar care cuibărea în Țara Galilor. Cu toate acestea, autorii studiului menționează că aceste măsuri nu ajută speciile rare.
„Chiar și o încălcare trecătoare poate influența dacă păsările se vor reproduce sau nu. Știm că acest lucru le crește nivelul de stres, așa că există o mare probabilitate ca ele să nu se întoarcă în zona de reproducere timp de câteva zile”, a declarat Robert Davis, lector superior la catedra de ecologie a faunei sălbatice de la Universitatea Edith Cowan.
Biologul din Norfolk, James Lowen, consideră că standardele privind tratarea animalelor în rândul amatorilor de fotografie de natură scad din cauza rețelelor de socializare — oricine poate face poze și le poate distribui. Întâlnirile cu specii rare — de exemplu, redescoperirea moliei „snooper” din Norfolk după 50 de ani — provoacă întotdeauna o mare agitație printre entuziaștii locali.
„Este necesar să păstrăm un echilibru foarte delicat. Rețelele de socializare sunt excelente pentru atragerea atenției publicului, dar este nevoie de un anumit grad de precauție, [pentru a nu dăuna și mai mult speciilor pe cale de dispariție]”, a explicat Lowen.
Cercetătorii subliniază că nu contează dacă fotografiile sunt realizate de la distanță mică sau mare. Pentru fotografii de aproape, fotografii atrag animalele cu momeală aromatică, manechine ale altor animale din aceeași specie sau mâncare. Însă utilizarea regulată a momelilor poate schimba comportamentul animalelor sau le poate afecta sănătatea. S-a dovedit că momelile folosite de operatorii de turism pentru a atrage rechinii le-au modificat metabolismul și le-au crescut agresivitatea.
Fotografia de la distanță — cu ajutorul dronelor — nu este întotdeauna sigură. Zgomotul dronelor sperie multe animale și le provoacă să iasă din adăposturi, să încerce să fugă sau să devină agresive. Uneori, aceste sesiuni foto duc la răni. De exemplu, în Australia de Vest, o specie de vultur pescar a suferit răni grave după o coliziune cu o dronă — și-a pierdut abilitatea de a se mișca și a depins mult timp de oamenii care au găsit-o.
„De fapt, niciodată în istoria omenirii nu a existat o perioadă în care să putem împărtăși informații atât de rapid cu un număr atât de mare de oameni. Odată cu aceasta, ecosistemele au fost supuse unei presiuni imense”, a concluzionat Robert Davis.
Totuși, există și avantaje în această situație. De exemplu, anul trecut, cel mai mare proiect de știință cetățenească din Australia, Aussie Bird Count, a obținut rapoarte despre 3,6 milioane de păsări în grădini, în doar o săptămână, cu ajutorul rețelelor de socializare.
Oamenii de știință folosesc și ei date din rețelele de socializare. În același an, un grup condus de Centrul German de Cercetări Integrative ale Biodiversității (n.r O organizație internațională și un site special creat pentru colectarea informațiilor științifice despre biodiversitatea globală) a colectat peste 44.000 de fotografii și înregistrări video cu o mie de specii de animale care trăiesc în Bangladesh. Aproximativ 25% dintre datele care au ajuns în Global Biodiversity Information Facility (GBIF) au fost colectate din rețelele de socializare.
