Celebrul cetaceu, numit ironic Hvaldimir (nume derivat de la „hval” — care înseamnă „balenă” — și numele președintelui rus, în cinstea căruia a fost botezat), a murit în golful Risavik din sudul Norvegiei pe 31 august, din motive încă necunoscute. Au apărut speculații online cu privire la o moarte violentă.
Trupul lui Hvaldimir a fost observat de pescari, care inițial au crezut că o barcă s-a răsturnat în golf și s-au îndreptat spre ea. La fața locului, însă, au descoperit cadavrul balenei și o barcă a biologilor care o monitorizau, informează Kedr.
Două zile mai târziu, au apărut pe rețelele sociale informații care sugerau că Hvaldimir ar fi murit violent, din cauza unor fotografii în care se observă răni pe corpul său. Până atunci, se declarase că singurele leziuni vizibile erau răni superficiale cauzate de păsări. Sebastian Strand, un biolog marin care monitoriza balena, a remarcat că pe 30 august Hvaldimir era în stare bună. Cauza decesului va fi cunoscută după autopsie, iar rezultatele vor fi publicate în presă, conform activiștilor de la Marine Mind, care au postat anunțul pe rețelele sociale.
În primăvara anului 2019, în nordul Norvegiei a fost descoperit un delfin alb, care nu se temea de oameni și era foarte prietenoasă. Pe ea a fost găsit un ham strâns, presupus a fi destinat montării unei camere de acțiune. Se spunea că pe ham s-a descoperit logo-ul companiei ruse „Снаряжение” și inscripția „Equipment St. Petersburg”. Balena nu a dorit să părăsească apele de coastă ale Norvegiei — s-a îndepărtat de așezările umane doar la maximum 25 de mile marine și manifesta interes pentru oameni. Aceste fapte au atras atenția publicului, iar balena a primit o biografie fictivă, conform căreia ar fi fost folosită de armata rusă pentru spionaj.
Regizoarea de film Regina Crosby acuză opozanții relocării lui Hvaldimir pentru moartea sa. Anterior, ea a creat organizația non-profit OneWhale, a lucrat la un film despre balenă și a dorit să creeze un mic sanctuar pentru ea într-unul dintre fiorduri, înconjurând un golf larg cu plase. Se spune că ar fi obținut chiar și o aprobare din partea guvernului pentru acest proiect, însă peste 70 de biologi marini s-au opus, trimițând plângeri către Administrația Pescuitului din Norvegia, susținând că aceasta ar fi o măsură riscantă pentru bunăstarea balenei, inclusiv pentru că teritoriul ales este aproape de Rusia.
Specialiștii administrației au exprimat opinia că balena trebuie „lăsată în pace și să i se ofere posibilitatea de a trăi ca un animal liber”. Activistul american pentru drepturile animalelor, Rick O’Barry, fondatorul organizației non-profit Dolphins Project, care se ocupă de protejarea delfinilor, declara la acea vreme că, în opinia sa, principalul pericol constă în faptul că Hvaldimir ar fi putut fi dresat să răspundă la un „semnal de chemare”, ceea ce înseamnă că „ar putea ajunge din nou în mâinile acelorași dresori de delfini albi de la care a scăpat odată”.
Deși Hvaldimir era foarte iubit de localnici, a fost și supus hărțuirii — conform lui O’Barry, au fost observate persoane care îl zgâriau cu vâslele și îi băgau în gură diverse obiecte. Activistul a cerut protecția balenei din partea guvernului. Cu toate acestea, autoritățile nu au luat măsuri speciale pentru a proteja balena. Potrivit lui O’Barry, „balena-spion” a atras atenția asupra industriei de vânătoare de balene din Norvegia, ceea ce i-a adus antipatia autorităților: Norvegia este lider mondial în capturarea cetaceelor, însă se știe că unii cetățeni ai săi au renunțat la consumul de carne de balenă datorită afecțiunii lor pentru Hvaldimir.
