Jocurile Olimpice din 2024 de la Paris au fost puternic influențate de căldura extremă, un rezultat direct al schimbărilor climatice provocate de om. Temperaturile au fost semnificativ mai ridicate decât ar fi fost într-o lume neafectată de criza climatică, creând condiții periculoase atât pentru sportivi, cât și pentru spectatori. Organizatorii au încercat să atenueze impactul căldurii prin diverse măsuri, cum ar fi vestele cu gheață și stațiile de răcire, dar aceste soluții nu au fost întotdeauna suficiente. Unele echipe au ales să se cazeze în hoteluri dotate cu aer condiționat, în loc să trăiască în Satul Olimpic. Grist explică ce înseamnă acest lucru pentru viitorul Jocurilor Olimpice.
Întins pe o mică bucată de pânză albă, pe iarbă, lângă o bancă dintr-un parc din Paris, înotătorul italian Thomas Ceccon a atras involuntar atenția internetului, pur și simplu dormind afară. Momentul, postat pe rețelele de socializare luni de un coleg olimpic, a venit la o săptămână după ce Ceccon nu s-a calificat în finala de 200 de metri spate masculin, în ciuda faptului că tocmai câștigase aurul la proba de 100 de metri.
Într-un interviu cu un post de televiziune italian, Ceccon și-a atribuit performanța scăzută condițiilor de dormit sub standard din Satul Olimpic — în special căldurii. În această săptămână, speculațiile din media că temperaturile incomode ar fi fost și motivul pentru somnul său în aer liber au alimentat și mai mult îngrijorările legate de impactul vremii extreme asupra Jocurilor Olimpice din acest an. (Federația Italiană de Natație a negat că somnul lui Ceccon ar fi avut legătură cu condițiile din Satul Olimpic.)
În săptămânile premergătoare Jocurilor Olimpice de la Paris, meteorologii și sportivii au temut că jocurile ar putea deveni cele mai fierbinți din istorie, depășind evenimentele din Tokyo 2021, unde umiditatea ridicată și zilele cu temperaturi de 90 de grade Fahrenheit au determinat 100 de sportivi să solicite asistență medicală din cauza bolilor provocate de căldură; și mai mulți non-sportivi au urmat acest exemplu. Deși este prea devreme pentru a ști cum se vor compara jocurile din acest an, un dom de căldură apăsătoare s-a așezat peste Paris pe 29 iulie, durând patru zile și ridicând temperaturile până la maxime de 97 de grade Fahrenheit în prima săptămână a jocurilor.
În timpul acestor condiții de căldură extremă, echipele naționale s-au grăbit să își mențină sportivii în cea mai bună formă, închiriind aparate de aer condiționat pentru camerele lor din Satul Olimpic și oferindu-le veste cu gheață. Comitetul Olimpic Australian a investit chiar și în monitoare de ultimă generație pentru a înregistra temperatura la sol, radiațiile, umiditatea și viteza vântului, rezultând recomandări personalizate pentru a ajuta sportivii să gestioneze riscurile provocate de căldură. Pentru unele sporturi în aer liber, precum tenisul și fotbalul, au fost declanșate noi protocoale pentru pauze suplimentare de odihnă pe măsură ce temperaturile au depășit pragurile de siguranță stabilite.

Schimbările climatice cresc frecvența valurilor de căldură extreme și mortale. Rings of Fire II, un raport despre căldura olimpică publicat înainte de începutul Jocurilor din acest an, pe 26 iulie, a constatat că temperaturile medii de vară din Paris s-au încălzit cu 3,1 grade Celsius, sau aproximativ 5,6 grade Fahrenheit, din 1924, ultima dată când Orașul Luminilor a găzduit Jocurile.
„Ieri, schimbările climatice au afectat Olimpiada”, a declarat climatologul Friederike Otto de la World Weather Attribution, un proiect academic care studiază impactul schimbărilor climatice asupra meteorologiei, pe 31 iulie. „Dacă atmosfera nu ar fi fost supraîncărcată cu emisii provenite din arderea combustibililor fosili, Parisul ar fi fost cu aproximativ 3 grade C mai răcoros și mult mai sigur pentru sport.”
Doar câteva grade pot face o mare diferență pentru sportivi. În condiții de temperatură ridicată, corpul este mai puțin capabil să elimine căldura pe care o generează, ceea ce poate afecta performanța și sănătatea: un studiu din 2023 asupra sportivilor de maraton și de mers pe jos a constatat că o creștere cu 2,7 grade Fahrenheit a temperaturii corpului poate duce la o încetinire a timpilor de performanță cu până la 20%. Pe măsură ce corpul încearcă să se răcească, transpirația și dilatarea vaselor de sânge devin mecanismele principale. Când aceste mecanisme sunt împinse la limită, ele pot duce la riscuri grave pentru sănătate — cum ar fi deshidratarea, insuficiența organelor și atacurile de cord. Cu cât valul de căldură durează mai mult, cu atât impactul devine mai mortal.
Căldura extremă afectează o gamă largă de sporturi. Raportul Rings of Fire, o colaborare între Asociația Britanică pentru Sport Sustenabil și grupul australian de advocacy pentru climă Frontrunners, a documentat povești ale sportivilor de elită din 15 sporturi diferite despre cum temperaturile extreme le-au afectat carierele și sănătatea. În raport, înotătorul britanic Hector Pardoe a declarat că era „practic paralizat” după un accident de insolație care l-a lăsat vărsând și imobilizat în timpul unei competiții în Budapesta. Pentru Yusuke Suzuki, un atlet japonez de marș, insolația a fost o experiență chinuitoare din care i-au trebuit doi ani să se recupereze.
„Pe viitor, nu văd ca această problemă să devină mai puțin importantă”, a spus Mike Tipton, cercetător în fiziologia umană la Universitatea din Portsmouth, Marea Britanie, care a contribuit la raport. Deși Tipton este încurajat de schimbările pe care le observă în sporturi pentru a proteja sportivii și fanii de căldura extremă — cum ar fi pauzele pentru hidratare și stațiile de răcire — el avertizează că nu trebuie să pierdem din vedere importanța atenuării cauzei directe a schimbărilor climatice: arderea combustibililor fosili de către oameni.
Organizatorii Jocurilor Olimpice de la Paris par să fie de acord. În anii premergători jocurilor, comitetul a făcut promisiuni de sustenabilitate fără precedent, cum ar fi reducerea la jumătate a emisiilor de gaze cu efect de seră față de ultimele olimpiade. Cu toate acestea, alături de un meniu bazat pe plante în proporție de 60%, decizia de a reduce consumul de energie construind dormitoare în Satul Olimpic cu răcire geotermală, în loc de aer condiționat, a devenit o sursă principală de plângeri din partea sportivilor cu privire la cazare. Bernadette Szocs, o jucătoare română de tenis de masă, a declarat pentru The Guardian că ventilatoarele oferite în camere nu sunt suficiente. „Simți că este prea cald în cameră”, a spus ea.
„Am mult respect pentru confortul sportivilor, dar mă gândesc mult mai mult la supraviețuirea umanității”, a declarat primarul Parisului, Anne Hidalgo, într-o intervenție la un post de radio francez în 2023, referindu-se la decizia de a renunța la aer condiționat. Însă, pe măsură ce proiecțiile de temperatură și îngrijorările au crescut, organizatorii au cedat în cele din urmă și au comandat 2.500 de aparate de aer condiționat pentru echipele dispuse să plătească pentru ele. Unele echipe, cum ar fi echipa de înot a Coreei, au ales să se cazeze la hoteluri. Accesul inegal la astfel de conforturi a ridicat preocupări cu privire la desfășurarea unor Jocuri Olimpice cu două niveluri.

Experții sunt de acord că aerul condiționat poate crea un avantaj competitiv. „A fi capabil să se răcească noaptea este o parte semnificativă a gestionării riscului de căldură”, a spus Richard Franklin, profesor de sănătate publică și medicină tropicală la Universitatea James Cook, din Queensland, Australia. Franklin a adăugat că valurile de căldură vin adesea cu temperaturi mai ridicate pe timpul nopții, care împiedică organismul să se recupereze complet și că lipsa somnului și efortul fizic al competiției pot crește riscurile.
Există și alte moduri prin care sportivii pot atenua pericolele concurentei la temperaturi ridicate.
„Cel mai bun lucru pe care îl poți face este să te pregătești înainte de jocuri, aclimatându-ți corpul la condiții”, a spus Madeleine Orr, profesor asistent de ecologie sportivă la Universitatea din Toronto și autoarea unei cărți despre modul în care încălzirea globală schimbă sportul. Ea spune că fiecare sport vine cu factori de risc unici, cum ar fi timpul petrecut pe trotuarul expus sau durata jocului. Dar pentru ca orice atlet să-și sincronizeze corect corpul înainte de competiție, spune ea, exercițiile în căldură sunt esențiale. „Nu elimină riscul, dar împinge limitele când simt impactul. Face o mare, mare diferență.”
Hannah Mason, lector de sănătate publică la Universitatea James Cook și autor principal al unei lucrări din 2024 care analizează impactul căldurii extreme asupra evenimentelor sportive de masă, a spus că alți factori, inclusiv disponibilitatea umbrei și condițiile de sănătate existente, ar trebui să fie luați în considerare la sportivi. De exemplu, sportivii paralimpici folosesc adesea echipamente, cum ar fi scaunele cu rotile, care pot capta mai multă căldură.
Tipton, Orr și Mason au fost toți de acord că, în cele din urmă, pericolele crescânde ale schimbărilor climatice nu vor lăsa organizatorii Olimpiadei fără altă opțiune decât să schimbe ora jocurilor de vară, care urmează să aibă loc în lunile cu vreme mai rece. Vestea bună, spune Tipton, este că echipele și federațiile sportive au început să ia mai în serios riscul căldurii. „Vedem că natura sportului se schimbă în ceea ce privește regulile, reglementările și strategiile de răcire permise”, a spus el.
Potrivit lui Mason, o mai mare reglementare de sus în jos privind limitele de siguranță va fi crucială pentru gestionarea riscului. Având în vedere mizele mari și presiunea competiției, ea spune că sportivii nu sunt adesea dispuși să se retragă chiar și atunci când condițiile devin periculos de calde.
„Dacă este câteva grade prea cald, nu se vor da înapoi”, a spus ea. „Avem nevoie de politici la care să recurgem, astfel încât să nu punem aceste decizii în mâinile sportivilor care și-au petrecut întreaga viață antrenându-se pentru acel eveniment.”